Te afli într-un jeep, traversând o pădure luminată de soare, când, chiar în faţa ta, apare un tigru impunător. Primul instinct este să scoţi telefonul şi să faci un selfie cu animalul în fundal. Reuşeşti să surprinzi momentul, chiar înainte ca prădătorul să dispară în vegetaţie, scrie BBC.

O astfel de imagine este visul multor turişti. Însă, datorită unei decizii a Curţii Supreme din India, astfel de scene ar putea deveni rare. O hotărâre adoptată în noiembrie 2025 interzice telefoanele mobile în zonele turistice centrale ale unor rezervaţii de tigri, considerând că dispozitivele şi comportamentul turiştilor pot fi periculoase atât pentru oameni, cât şi pentru animale.

În februarie, un videoclip devenit viral a arătat cât de gravă a devenit situaţia. În Parcul Naţional Ranthambore, un tigru sălbatic a fost înconjurat de mai multe vehicule de safari şi a fost nevoit să se strecoare printre ele pentru a scăpa, în timp ce turiştii făceau fotografii şi strigau. Animalul părea stresat şi blocat. Astfel de situaţii, numite „blocaje de safari”, devin tot mai frecvente.

Decizia vine pe fondul unei tendinţe tot mai evidente: turiştii nu mai vor doar să vadă animalele, ci şi să se fotografieze alături de ele.

„Oamenii au devenit neglijenţi în încercarea de a face fotografii cu animalele şi au existat cazuri în care telefoanele au căzut, iar ghizii au fost nevoiţi să coboare din jeep pentru a le recupera. A existat şi un incident în care un copil a căzut din vehicul pentru că mama făcea un selfie. Ghidul a sărit imediat să-l salveze, în timp ce tigrul era la câţiva metri”, a explicat jurnalista Charukesi Ramadurai.

India găzduieşte peste 3.600 de tigri bengalezi sălbatici, aproximativ 75% din populaţia mondială. Majoritatea trăiesc în cele 58 de rezervaţii oficiale, precum Parcul Naţional Ranthambore sau Parcul Naţional Jim Corbett. Deşi specia este încă pe cale de dispariţie, eforturile de conservare au dus la dublarea populaţiei între 2010 şi 2022.

Creşterea numărului de tigri a dus şi la o cerere mai mare pentru safariuri, însă fără un respect real pentru viaţa sălbatică. În ultimii cinci ani, tigrii au fost implicaţi în 418 decese accidentale în India.

Pentru Sharad Kumar Vats, telefoanele mobile au schimbat complet comportamentul turiştilor. Comunicarea rapidă între şoferi duce la aglomerări, iar postările cu localizare pe reţelele sociale atrag şi mai mulţi oameni în aceleaşi locuri.

„Dacă oamenii etichetează locaţia, acele zone devin cunoscute, iar toţi merg acolo. Dar aceste locuri ar trebui protejate şi păstrate cât mai neatinse”, a explicat acesta.

Pentru Vats, prioritatea trebuie să fie animalul: „Dacă nu suntem atenţi cu ei, vor dispărea. Iar fără tigri, nu va mai exista nici turism cu tigri”.

Noua legislaţie a Curţii Supreme interzice şi safariurile de noapte, limitează dezvoltarea în zonele din jurul rezervaţiilor şi pune accent pe turismul sustenabil. Sunt încurajate cazări de tip homestay şi afaceri locale, în detrimentul turismului de masă.

Operatorii au la dispoziţie între trei şi şase luni pentru implementarea noilor reguli, iar efectele reale vor putea fi observate după sezonul musonic, când rezervaţiile se redeschid.

Pentru consultantul în turism sustenabil Ritu Makhija, schimbările sunt necesare: „Principiul este simplu şi esenţial: conservarea este pe primul loc. Operatorii trebuie să creeze experienţe mai bine organizate şi să reducă obsesia pentru a vedea tigri cu orice preţ. Turismul trebuie să devină mai lent, mai responsabil şi mai conectat cu natura.”

India nu este singura ţară care înăspreşte regulile pentru turismul în natură.

După imagini video îngrijorătoare surprinse în timpul migraţiei anuale a antilopelor gnu din Kenya, unde turiştii au blocat traseul animalelor migratoare, Ministerul Turismului şi Vieţii Sălbatice a introdus noi standarde de comportament pentru operatorii de safari. Aceştia sunt obligaţi să respecte reguli mai stricte, altfel riscă sancţiuni disciplinare sau chiar legale.

Noi reglementări au fost implementate şi în Svalbard, unde urmărirea urşilor polari este acum mai strict controlată. Navele de croazieră trebuie să păstreze o distanţă de 300 până la 500 de metri faţă de prădători, în funcţie de sezon. În Sri Lanka, aglomeraţia din parcurile naţionale a determinat operatorii locali să ceară intervenţia guvernului şi o reglementare mai strictă.

Este un semnal clar că turismul în natură are nevoie de o schimbare profundă, pentru ca protecţia mediului şi turismul să poată funcţiona împreună. Deşi industria turismului din India susţine în mare parte noile măsuri, apar întrebări dacă acestea sunt suficiente şi dacă unele intervenţii nu ar trebui regândite mai atent.

În Kenya, ghidul de safari Zarek Cockar spune că problema nu ţine doar de telefoane sau comportamentul individual, ci de aşteptările turiştilor.

„Fotografii cu obiective mari care insistă să coboare pentru un unghi mai bun pot fi mult mai problematice decât cineva care face liniştit o poză cu telefonul. Problema reală este setarea greşită a aşteptărilor de la început. Dacă turiştii vin crezând că experienţa safari înseamnă să te apropii cât mai mult sau să obţii imaginea perfectă cu orice preţ, ghidul este pus sub o presiune uriaşă”, a spus el.

Cockar consideră că vizitatorii trebuie să înţeleagă rolul lor în protejarea acestor ecosisteme şi că reguli clare şi angajamente ferme ar putea ajuta la responsabilizarea lor.

Şi în India, turiştii experimentaţi în safari, precum Prachi Joshi, susţin o schimbare de perspectivă.

„Cred că turiştii ar trebui să înceteze să mai alerge după imagini cu tigri şi să înceapă să aprecieze ecosistemul mai larg, peisajele variate, păsările şi momentele naturale care fac pădurea cu adevărat specială”, a spus ea.

Această schimbare ar putea însemna mai puţine întâlniri garantate cu animalele şi reguli mai stricte pentru vizitatori. Dar poate tocmai acesta este mesajul: adevăratul privilegiu al unui safari nu este fotografia obţinută, ci simplul fapt de a fi acolo.