♦ După ce reduci taxele fără nicio analiză temeinică, este foarte greu să te întorci la situaţia de dinainte, chiar dacă vezi că ai greşit ♦ Dar, la cum arată veniturile statului, lucrurile ar putea scăpa de sub control şi atunci va fi mult mai rău.

Premierul Marcel Ciolacu a negat ieri că partidul său ar intenţiona să elimine scutirea fiscală pentru sectorul IT. În privinţa sectorului construcţiilor, premierul a spus că se mai gândeşte.

„Este o minciună şi o manipulare că am discutat. Nu am discutat şi nu vom discuta“, a spus el referindu-se la ipoteza eliminării scutirii pentru im­po­zitul pe venit a celor din sectorul IT.

Scutirea de impozit pe venit pentru sectorul IT a fost introdusă în vremea guvernului Năstase. Era valabilă pentru zece ani, dar au trecut 20 de ani de atunci şi ea este încă în vigoare. Media venitului salarial în sectorul IT a ajuns la 2.000 de euro/net pe lună. Salariaţi cu venit de 2.000 de euro net pe lună nu plătesc impozit pe venit, dar acest impozit este plătit de cei cu salariul minim pe economie, de 380 de euro net pe lună.

Săptămâna trecută, premierul Ciolacu spunea că nişele fiscale tre­buie eliminate pentru crearea „unui mediu concurenţial“. „S-a terminat cu perioada excep­ţiilor peste excepţii“, spunea premie­rul. „Excepţiile“ sunt un lucru „anor­mal“, mai spunea şeful guvernului şi venea cu date: excepţiile costă, anual, bugetul statului 74 de miliarde de lei (15 mld. euro).

Ieri, după ce PNL, partidul alături de care PSD guvernează, a spus că nu susţine eliminarea nişelor fiscale, pre­mierul socialist a dat înapoi. A spus că niciodată nu a vorbit de eliminarea scutirilor din IT. Cât despre elimi­narea scutirilor din construcţii şi agricultură, mai vorbim anul viitor. Care an viitor e an electoral.

Doar că, aşa cum se spune în bas­me, „dacă nu ar fi, nu s-ar povesti“. Iar România a mai văzut filmul ăsta în vremea preşedintelui Constantinescu, l-a mai văzut în vremea preşedintelui Băsescu şi nu a fost bine pentru nimeni.

Consiliul Fiscal a arătat, într-un ra­port, încă de anul trecut că nişele fiscale trebuie eliminate pentru că sta­tul nu poate funcţiona cu venituri fis­cale de 27% din PIB - nu poate asi­gura servicii medicale, nu poate fi­nan­ţa şcoli, nu-i poate ajuta pe cei săraci, aşa cum face un stat prosper. Con­si­liul Fiscal spune că, la veniturile buge­tului, ar putea ajunge echivalen­tul a 3% din PIB, dacă guvernul ar elimina nişele fiscale, adică 3 miliarde de euro. Premierul a spus săptămâna trecută că nişele fiscale înseamnă 74 de mili­arde de lei, adică 15 miliarde de euro. Şi că nu se mai poate aşa. Dar ieri s-a răzgândit - nu reducem/eli­minăm nişele fiscale, nu în acest an.

Realitatea s-ar putea însă să-l răzgândească din nou. Pentru că, în situaţia de azi, aşa cum arată execuţia bugetară la cinci luni, deficitul bugetar va sări în 2023 de 6% din PIB, peste cel de anul trecut, iar datoria publică, ajunsă deja la 50% din PIB, va exploda. România plăteşte, ori­cum, o dobândă de 7% la datoria publică nouă. Plăteşte 8 miliarde de euro dobânzi la datorie în acest an, dar plăteşte datoria la care s-a împrumutat la 4%, nu la 7%.

De aceea, oricât de liberal sau de social-democrat ar fi guvernul, rea­litatea este cea din tabloul execuţiei bugetare prezentat lunar de Minis­terul Finanţelor şi de Eurostat.

Iar Eurostat arată că România are cele mai mici venituri fiscale din UE (cu excepţia Irlandei, care este un paradis fiscal) cu 27,9% din PIB în 2022, faţă de o medie a UE de 41% din PIB.

Evaziunea fiscală la TVA este de 35%, cea mai mare din UE. În plus, în România, 400.000 de salariaţi sunt scutiţi de plata CASS, dar beneficiază de servicii medicale. 300.000 de angajaţi din industria alimentară şi agricultură sunt scutiţi de plata impozitului pe venit, ca şi cei din IT (200.000 de angajaţi). PFA-urile şi PFI-uril (peste un milion de persoane) îşi plătesc taxele la salariul minim pe economie. Prin urmare, două milioane de angajaţi beneficiază de scutiri fiscale, din cei cinci milioane de angajaţi în economie. Adică 40% din angajaţii din economie nu plătesc taxe la fel ca restul, dar serviciile de care ei beneficiază sunt la nivelul celor care plătesc.

Toate scutirile fiscale au fost introduse fără niciun fel de analiză de impact. Acum este greu să renunţi la ele. 15 miliarde de euro costă bugetul pentru aceste nişe fiscale, prevăzute în Codul Fiscal, spune premierul Ciolacu. În condiţiile în care veniturile bugetare sunt de doar 100 de miliarde de euro, la un PIB evaluat în acest an de 300 de miliarde de euro.