Două companii locale – Con­strucţii Erbaşu şi SSAB – concurează pentru a pune mâna pe contractul de circa 80 de milioane de euro pen­tru construirea unui stadion de 18.000 de locuri în Con­stanţa. După ce compa­nia lui Cristian Erbaşu a fost declarată câştigă­toare la licitaţie, firma SSAB a contestat pier­derea, astfel că acum cazul se află în instanţă, unde Compa­nia Naţională de Inves­tiţii, beneficiarul proiectului, susţine în continuarea desemna­rea Construcţii Erbaşu.

♦ Concurenţa acerbă dintre cei doi constructori pe un proiect de asemenea calibru arată cât de mult s-au dezvoltat companiile româneşti din această industrie, unde, în urmă cu un deceniu, cu greu un antreprenor local ar fi putut pune mâna pe un contract de zeci de milioane de euro.

Două companii locale – Con­strucţii Erbaşu şi SSAB – concurează pentru a pune mâna pe contractul de circa 80 de milioane de euro pen­tru construirea unui stadion de 18.000 de locuri în Con­stanţa. După ce compa­nia lui Cristian Erbaşu a fost declarată câştigă­toare la licitaţie, firma SSAB a contestat pier­derea, astfel că acum cazul se află în instanţă, unde Compa­nia Naţională de Inves­tiţii, beneficiarul proiectului, susţine în continuarea desemna­rea Construcţii Erbaşu.

„Situaţia se află acum la Curtea de Apel, va mai dura până când va fi luată o de­cizie. Deocamdată s-au demolat con­struc­ţiile existente (stadionul vechi Farul – n. red.), etapă de care s-a ocupat firma Apolodor. Compania Naţională de Inves­tiţii trebuie să ia terenul gol, iar con­struc­torul va veni să ridice stadionul“, spune Cristian Erbaşu, proprietarul uneia dintre firmele care au participat la licitaţie.

Concurenţa acerbă dintre cei doi con­structori pe un proiect de asemenea calibru arată cât de mult s-au dezvoltat companiile româneşti din această industrie, unde, în urmă cu un deceniu, cu greu un antreprenor local ar fi putut pune mâna pe un contract de zeci de milioane de euro. Obiceiul înce­tăţenit de-a lungul anilor era ca firme de construcţii să apeleze la subcontractori, şi nu să execute chiar ele lucrări. Acum însă este vorba despre companii cu suficientă forţă de muncă încât să ducă la bun sfârşit proiectul.

Ca o comparaţie, competiţia între două firme locale pentru construcţia stadionului Gheorghe Hagi din Constanţa este o situa­ţie complet diferită faţă de cea care a stat la baza realizării Arenei Naţionale din Bucu­reşti, cel mai mare stadion din România din punctul de vedere al capacităţii, având 55.600 de locuri. Construcţia acestuia a fost finalizată în 2011 şi a fost realizată de asocierea de firme Max Boegl (Germania) – Astaldi (Italia).

„La propunerea Ministerului Dezvoltă­rii, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Guvernul a aprobat construirea stadionului Gheorghe Hagi în municipiul Constanţa, în cadrul Programului Naţional de Construcţii de Interes Public sau Social, derulat de MDLPA prin Compania Naţională de Investiţii S.A.“, se arată în anunţul din o­tom­brie 2022 al Companiei Naţionale de Investiţii, beneficiarul proiectului.

În acelaşi anunţ, se precizează că va­loarea bugetată pentru acest proiect era de 480 de milioane de lei, durata de proiectare şi execuţie fiind estimată la 28 de luni. Ulte­rior, valoarea a fost actualizată la 394 mi­lioane de lei, adică aproape 80 de mili­oane de euro.

Stadionul va include şi un teren de antrenament pentru fotbal şi atletism, cu tribună de circa 1.000 de locuri, săli de an­tre­nament, centru de conferinţe, spaţiu ex­po­ziţional, spaţii administrative, comerciale şi de alimentaţie publică.

La licitaţia pentru atribuirea execuţiei lucrărilor, s-au înscris două asocieri de firme: Construcţii Erbaşu – Tracon şi SSAB-AG – Metag Inşaat Ticaret – Atelier Unbuilt. Câştigător a fost declarat primul consorţiu, ulterior fiind depusă contestaţia SSAB la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.

Reprezentanţii SSAB nu au putut fi contactaţi pentru a oferi mai multe detalii cu privire la motivele pentru care au contestat rezultatul licitaţiei.

Construcţii Erbaşu, un business de familie condus astăzi de Cristian Erbaşu, a cunoscut o ascensiune spectaculoasă în ultimii ani, odată cu proiectele mari pe care le-a strâns în portofoliu. Doar în această perioadă compania mai lucrează la proiecte precum reabilitarea Universităţii din Bucureşti, un nou terminal în cadrul Aeroportului Internaţional din Craiova, reabilitarea, renovarea, extinderea sau construirea de la zero a nouă spitale (în Tulcea, Timişoara, Cluj-Napoca, Slobozia, Călăraşi, Pucioasa, Bucureşti), precum şi contracte mari în infrastructura de transport, apă şi termoficare. Firma Construcţii Erbaşu a făcut afaceri de peste un miliard de lei în 2022, având aproape 1.000 de angajaţi.

„Piaţa s-a dezvoltat, sunt constructori locali cu experienţă, care în general au pornit de la lucrări mici şi apoi au tot crescut“, spune Cristian Erbaşu.

La rândul său, firma SSAB din Bacău a câştigat şi ea contracte mari în ultimii ani, însă s-a specializat mai degrabă pe lucrări cu finanţare privată. Compania – cu afaceri de 154 de milioane de lei şi 227 de angajaţi în 2022 – construieşte un depozit pentru Dedeman, a finalizat magazinul Ikea din Timişoara, o hală logistică tot în Timişoara pentru dezvoltatorul elveţian Artemis şi a mai construit în trecut un depozit farmaceutic al companiei de distribuţie de medicamente Fildas Trading în cadrul parcului industrial Miroslava din judeţul Iaşi, două magazine Kaufland la Buzău şi Nicolina (Iaşi) şi două hale de producţie ale dezvoltatorului CTP.

Grupul de firme SSAB este deţinut de Mihai Iulian Şlic, fost primar al Bacăului, Corneliu Săftiuc şi Gabriel Nistor, cu ponderi egale. Societatea deţine şi propriile capacităţi de producţie de structuri metalice şi prefabricate din beton, oferind servicii de proiectare şi executare a lucrărilor de construcţii montaj a halelor industriale, după cum se arată pe site-ul companiei.