Ziua Europei este sărbătorită în fiecare an pe 9 mai şi marchează momentul considerat începutul proiectului european modern. Data vine de la Declaraţia Schuman din 1950, când ministrul francez de externe Robert Schuman a propus ca statele europene să îşi unească producţia de cărbune şi oţel pentru a face războiul „nu doar de neconceput, ci material imposibil”. Din acel nucleu s-a construit treptat ceea ce astăzi este Uniunea Europeană.

Pentru România, intrată în UE în 2007, Ziua Europei are mai multe sensuri decât simpla apartenenţă la o structură administrativă. Este, într-un fel, şi o zi despre direcţia în care a ales să meargă ţara după comunism. Pentru România, apartenenţa la Uniunea Europeană se vede în foarte multe lucruri pe care acum le considerăm obişnuite:

• Un student din Bucureşti, Cluj sau orice alt oraş universitar românesc poate pleca cu Erasmus Programme la studii în Spania, Franţa sau Italia fără proceduri complicate şi cu bursă europeană.
• Românii pot merge să lucreze legal în multe ţări europene fără vize speciale sau permise dificile de muncă.
• Multe drumuri, poduri, şcoli sau spitale renovate în România au fost făcute parţial din fonduri europene. Inclusiv proiecte mici din sate — canalizare, apă, modernizări de şcoli.
• Fermierii români primesc subvenţii prin Politica Agricolă Comună, ceea ce pentru multe ferme mici înseamnă diferenţa dintre supravieţuire şi faliment.
• Dacă un zbor întârzie multe ore sau este anulat, pasagerii au drepturi clare la despăgubiri datorită legislaţiei europene.
• Produsele cumpărate în UE trebuie să respecte anumite standarde comune de siguranţă alimentară sau protecţie a consumatorului.
• Mulţi antreprenori români au crescut pentru că pot vinde mai uşor într-o piaţă europeană de sute de milioane de consumatori.
• Inclusiv roamingul mai ieftin sau aproape eliminat în UE este un efect direct al regulilor europene.
• Generaţiile tinere cresc astăzi cu ideea că poţi lua un avion spre Paris, Amsterdam sau Lisabona aproape la fel de natural cum iei trenul spre alt oraş.
• Multe companii internaţionale au venit în România tocmai pentru că ţara este parte a pieţei europene;

• în contextul războiului din apropierea graniţelor României, apartenenţa la structurile europene oferă şi un sentiment de stabilitate politică şi economică.

În acelaşi timp, Ziua Europei poate însemna şi întrebări incomode:

• de ce încă pierdem atât de mulţi oameni către Vest?
• de ce unele regiuni se dezvoltă mult mai lent?
• cât reuşim să folosim efectiv oportunităţile europene?

Ziua este relevantă pentru că ne aminteşte de felul concret în care viaţa românilor s-a schimbat în ultimele două decenii. La mulţi ani, Europa!

Sursa foto: ChatGPT