Prin reglementarea situatiei unora dintre muncitorii fara acte care lucreaza in Spania, guvernul lui Zapatero spera sa mai reduca, in sfarsit, din ponderea economiei subterane, care reprezinta mai mult de o patrime din PIB, scrie revista franceza L’Express. 

In acest sens, guvernul spaniol a anuntat in luna august ca intentioneaza sa ia in evidenta strainii fara drept de sedere si care muncesc mai mult de un an pe teritoriul acestei tari. Monitorizarea angajatilor ii va obliga pe angajatori sa plateasca asigurarile sociale si impozitele aferente, iar o asemenea masura va afecta serios sectoarele traditionale ale muncii la negru, precum agricultura si constructiile. Daca propunerea devine lege, aproximativ 600.000 de persoane care lucreaza in acest moment in Spania, intre care si multi romani, au motive bune de ingrijorare. "O mare parte din economia spaniola se bazeaza pe aceste persoane fara drepturi, foarte tolerante cu privire la conditiile de siguranta sau de curatenie in care muncesc", rezuma Albert Recio, specialist in economia muncii la Universitatea Autonoma din Barcelona. 

Daca ar fi luate in evidenta 270.000 de persoane care ofera servicii casnice, in vistieria statului ar intra nu mai putin de 160 de miliarde de euro sub forma de contributii sociale.

Totusi, luarea in evidenta a lucratorilor la negru nu este un lucru usor, deoarece nu exista acest interes nici de partea angajatorului, nici de cea a angajatului. Cei care lucreaza sunt angajati ca zilieri, astfel ca e aproape imposibil de stabilit cu precizie cat a lucrat un muncitor pentru patronul sau. 

L’Express conchide ca sortii de izbanda ai acestui proiect atarna de puterea de persuasiune a autoritatilor in randul muncitorilor - de a-i face sa constientizeze ca era sclavagismului a apus de mult si ca ei s-ar putea transforma, din persoane fara drepturi, in contributori la dezvoltarea societatii hispanice si ca lucrul acesta ar fi benefic pentru ei.