♦ „În ceea ce priveşte cursul valutar, probabil că vom vedea în continuare deprecieri uşoare, dar nicidecum catastrofale“.

Fondurile de pensii private Pilon II mai au spaţiu pentru a cumpăra titluri de stat, însă apetitul lor pentru aceste instru­mente va depinde de randamentele pe care le pot obţine pentru participanţi. Dacă do­bânzile nu mai acoperă inflaţia antici­pată, ritmul achiziţiilor poate încetini, spune Radu Crăciun, vicepre­şedinte al Aso­ciaţiei Administra­torilor Inde­pen­denţi şi fost CEO al BCR Pensii.

Invitat la emisiunea de business ZF Live, Radu Crăciun a explicat că datele recente indică deja o schimbare şi în rândul principalilor cumpărători de titluri de stat, cu o creştere a expunerii fondurilor de pensii şi o uşoară reducere a celei deţinute de bănci.

„Din punct de vedere al limitelor, fondurile de pensii pot – şi au primit dezlegare de la ASF în anumite circumstanţe – să aibă o limită de 100% pe titluri de stat, deci pot cumpăra oricât de multe titluri. Asta nu înseamnă şi că o vor face. Până la urmă, responsabilitatea admi­nistratorilor de fonduri de pensii este să asigure un randament bun pentru participanţi“, remarcă Radu Crăciun.

Pilonul II a generat pentru participanţi un câştig net de 93,4 miliarde de lei în primii 18 ani de funcţionare, iar fondu­rile admi­nistrează în prezent active de 228 miliarde de lei pentru 8,5 milioane de par­ticipanţi. În această perioadă, fondurile au încasat contribuţii de 141,8 mi­liarde de lei şi au fă­cut plăţi de circa 7,2 miliarde de lei către aproximativ 335.000 de bene­ficiari.

„(Administratorii – n. red.) nu au scopul de a finanţa deficitul, chiar dacă este o situaţie win - win. însă de exemplu, există riscul ca randamentele să nu mai acopere inflaţia preconizată, iar în momentul acela fondurile de pensii nu mai cumpără cu aplomb. Deci ele cumpără titluri de stat doar dacă văd acest lucru ca pe o afacere bună.”

Anul acesta, emisiunile de titluri de stat Fidelis au avut unele dintre cele mai slabe rezultate de la lansarea programului. În februarie, statul a atras circa 1 miliard de lei, cel mai redus nivel din toamna lui 2022, în contextul suprapunerii cu oferta de listare a companiei Electro-Alfa. Ulterior, subscrierile din luna mai au coborât la aproximativ 714 milioane de lei, minim istoric la acel moment, pentru ca în iulie să ajungă la doar 658 milioane de lei, cel mai scăzut nivel din istorie. Ediţia din septembrie a ajuns la circa 850 de milioane de lei, după 1,3 miliarde atrase în august.

„Ştiu deja că expunerea băncilor este mare, dar dacă ne uităm la ultimele cifre, expunerea băncilor pe titluri de stat a scăzut uşor, în timp ce a crescut cea a fondurilor de pensii (...) În ceea ce priveşte cursul valutar, probabil că vom vedea în continuare deprecieri uşoare, dar nicidecum catastrofale. Să zicem că până la sfârşitul anului va fi la 1-2% peste nivelul de acum”, mai spune Radu Crăciun.