România a debutat anul acesta cu o capacitate instalată a parcurilor eoliene dispecerizabile (mai mari de 5 MW) de 3.069 MW, arată datele publicate de Transelectrica pentru data de 01.01.2026. Această capacitate aduce un salt important faţă de prima zi a anului trecut, când România avea 2.881 MW în parcuri eoliene, dar şi o surpriză.

♦ Ingka Investments Renewable Energy România, compania din grupul Ingka, proprietarul IKEA, a început anul cu o capacitate de producţie de energie eoliană de 165 MW, potrivit datelor Transelectrica ♦ Anul trecut, proiectele eoliene care compun acest portofoliu erau gestionate prin intermediul companiei EWIND, care a fost redenumită Ingka Investments Renewable Energy România.

România a debutat anul acesta cu o capacitate instalată a parcurilor eoliene dispecerizabile (mai mari de 5 MW) de 3.069 MW, arată datele publicate de Transelectrica pentru data de 01.01.2026. Această capacitate aduce un salt important faţă de prima zi a anului trecut, când România avea 2.881 MW în parcuri eoliene, dar şi o surpriză.

Între cei mai mari patru deţinători de portofolii de parcuri eoliene este oficial şi Ingka Investments Renewable Energy România, companie din grupul Ingka, proprietarul IKEA.

Potrivit datelor de pe site-ul Transelelectrica, Ingka are un portofoliu de 165 MW de energie eoliană, toate proiectele care figurează acum oficial pe numele său fiind deţinute anul trecut prin intermediul companiei EWIND, deţinută de Ingka. Cel mai mare parc eolian care face parte din portofoliul Ingka are o capacitate de 123 MW.

Podiumul este controlat de trei investitori tradiţionali din domeniul energetic. Astfel, cel mai mare producător de energie eoliană sunt grecii de la PPC Renewables care direct sau prin intermediul unor firme controlate în totalitate deţin aproape 1,1 GW de capacitate, potrivit datelor Translectrica referitoare la parcurile eoliene dispecerizabile. Grecii au preluat prin intermediul unor achiziţii firmele care gestionează parcul eolian Fântânele-Cogealac, de 600 MW, pus în funcţiune în 2012 în urma unei investiţii de 1,2 mld. euro realizată de la cehii de la CEZ. Nici până acum parcul de 600 MW nu a fost depăşit ca şi capacitate.

Pe locul doi în topul celor mai mari gestionari de portofolii de energie eoliană sunt portughezii de la EDPR, cu o capacitate de 471 MW. EDPR sunt veterani ai pieţei de energie eoliană din România, investiţiile lor fiind făcute în primul val pe care l-a experimentat România în perioada 2009-2014.

Pe locul trei sunt austriecii de la Verbund, cu un portofoliu de 226 MW, puşi la fel în funcţiune în primul val de energie eoliană.

În total, cele patru firme menţio­nate deţin 1.961 MW de capacitate, adică aproape 64% din energia eoliană a României. Nici o firmă românească, de stat sau privată, nu a reuşit să investească suficient în acest sector ca să fie în top 4. Iar partea interesantă este că toţi aceşti jucători au anunţat planuri de creştere în cel de-al doilea val de energie verde.

Potrivit datelor din ultimul raport anual publicat de Autoritatea Naţională de Reglemenare în domeniul Energiei (ANRE), cel pe 2024, energia eoliană a ajuns la o pondere de peste 13%, adică a patra forţă în sistemul naţional de producţie, după energia hidro, nuclear şi gaz, dar înaintea cărbunilor.

Cel mai important fenomen vizibil anul trecut în energia locală a fost amploarea investiţiilor în producţia de energie. Marii investitori sunt aici, şantierele de sute de megawaţi au mers la foc continuu, antreprenorii din energie au avut din nou de lucru după un deceniu de îngheţ. Iar această efervescenţă se vede în cifrele oficiale care fac din anul 2025 cel mai bun an ca şi capacitate instalată din ultimii 30 de ani.

La final, strict ca investiţii noi puse în funcţiune, în sistemul energetic local s-au montat anul trecut peste 2.800 MW în proiecte solare, eoliene, prosumatori sau stocare. Dacă ţinem cont de închiderile care au continuat în zona de producere de energie din cărbuni, unde s-au retras aproape 860 MW de capacitate, rezultă un net de puneri în funcţiune de circa 2.000 MW, din toate sursele, ceea ce transformă anul 2025 într-un record pentru investiţiile în sectorul energetic local din 1992 încoace.

Anul 2026 ar putea fi şi mai bun, având în vedere că dincolo de proiectele de energie verde sunt anunţate mai multe puneri în funcţiune în centrale pe gaze.