Spaima de o criza în forma de W, în care dezastrul financiar din 2008 s-ar putea repeta, aducând din nou recesiune mondiala si haos valutar, a revenit în discutie din cauza crizei datoriilor în Europa si SUA. Fata de anii trecuti, speranta într-o salvare prin interventia rationala a statelor a palit, iar solutiile extreme câstiga teren. Unde se situeaza România în acest context?

Criza cea mare se amana pentru 2013, ne anunta Nouriel Roubini: talentul Europei, al SUA sau al Chinei de a-si impinge in viitor problemele va asigura inca un an-doi de tranzitie, pana ce vom intra intr-o noua perioada de "furtuna perfecta". In Occident si in SUA s-ar razbuna criza nerezolvata a datoriilor si a deficitelor si incapacitatea de a crea locuri de munca; in Orient, eforturile Chinei de a-si stapani supraincalzirea economica vor paraliza comertul cu Vestul, fara a reusi sa impiedice o "aterizare dura" a economiei asiatice, iar coincidenta dintre astfel de factori va aduce o perioada de recesiune de unde va fi greu de iesit, lasa de inteles Roubini.

2011, istoria unui an memorabil (GALERIE FOTO)

Noutatea e aici doar anul prezis pentru furtuna perfecta; in rest, previziuni despre o "aterizare dura" iminenta a Chinei apar cel putin din 2004 incoace, iar amanarea electorala a unor probleme fiscale in democratiile mai mult sau mai putin dezvoltate e calificata de zeci de ani drept pericolul care va arunca economiile respective in prapastie. Nici teama de revenire a recesiunii nu e noua: din 2008 inca s-au prefigurat mai multe modele de evolutie a crizei, de la cele optimiste, exprimate in literele V sau U, pana la cele pesimiste, figurate in litere ca W sau L, ba chiar O, dupa anumite abordari mai ironice. Insusi guvernatorul BNR spunea nu demult ca la noi criza a luat intre anii 2008 si 2011 forma unui V frant, cu ruptura V-ului cauzata de majorarea in iulie trecut a TVA, dar daca n-ar fi fost ruptura, "forma de V putea fi mai ascutita, adica revenirea putea fi mai rapida".

In situatia de fata, cu tot cu marirea TVA, cele mai noi prognoze ale BNR despre evolutia economiei, datand din mai, arata o reducere a decalajului fata de PIB potential de la circa 5% la inceputul lui 2011 spre mai putin de 3% la inceputul lui 2013, ceea ce ar corespunde in sfarsit cu ideea de crestere economica sanatoasa, un ideal visat de autoritati si de analisti deopotriva inca de pe vremea guvernelor Stolojan si Vacaroiu.

Pana atunci insa, ce facem cu furtuna perfecta? Scumpirea materiilor prime, incheierea unor programe de stimulare a economiilor de catre state (inclusiv a programului de relaxare monetara cantitativa in SUA) si taierile de cheltuieli guvernamentale (austeritatea bugetara) au facut ca ritmul de crestere economica in zona euro si in SUA sa nu mai fie atat de promitator pe cat parea anul trecut, iar mai nou sa apara estimari ca in trimestrul sau trimestrele urmatoare, cresterea se va restrange si mai mult. Unii interpreteaza chiar acest semi-recul presupus drept dovada ca tarile dezvoltate se indreapta spre o criza in forma de W, altii iau in considerare doar o faza temporara de incetinire a cresterii.

Inainte de furtuna perfecta. Avem sau nu de-a face cu o criza in forma de W? (GALERIE GRAFICE)

Cum acelasi gen de temeri au functionat si in ultimii doi ani, capitalurile s-au orientat din timp spre pietele emergente mari, ferite de criza sau macar mai putin vulnerabile la ea (China, Brazilia in primul rand), tendinta care e in plin avant acum, cu o a doua faza de orientare insa, catre piete ca Rusia, India, Mexic, Indonezia si Turcia, conform analizelor Erste. In privinta Europei de Est, ocolita ca un focar de infectie in 2009, pe cand se credea ca de aici va porni criza in Europa, zona e azi socotita de Institutul International de Finante (IIF), principala grupare mondiala a institutiilor financiare, drept singura din lume unde e de asteptat pentru 2011 o sporire a influxurilor de capital cu aproape 100 de miliarde de dolari fata de anul trecut, pana la 246,6 miliarde de dolari, adica aproape de nivelul dinainte de criza.