În opinia lui Jaap de Hoop Scheffer, consultarile politice din cadrul NATO ar trebui extinse de la Balcani si Afganistan pentru a cuprinde Africa si Orientul Mijlociu, dar si securitatea energetica.

El aminteste ca, în Conceptul Strategic al NATO este inclusa si protejarea liniilor de alimentare vitale ca fiind una dintre problemele critice pentru securitatea membrilor organizatiei.

"În prezent, din motive evidente, inclusiv posibilitatea ca teroristii sa atace resursele noastre energetice, este rezonabil ca aliatii sa discute acest aspect", a afirmat Scheffer.

Printre celelalte subiecte abordate de secretarul general se numara noile categorii de misiuni ale NATO, dobândirea capacitatii operationale depline a Fortei de Reactie NATO, mecanisme mai bune de finantare a operatiunilor, construirea unui parteneriat strategic si pragmatic cu UE si dezbaterea acestor chestiuni la summitul NATO de la Riga, din noiembrie.

De Hoop Scheffer considera misiunea NATO în Afganistan un exemplu al transformarilor suferite de Alianta în scopul de a raspunde provocarilor secolului 21. El s-a referit la extinderea zonei de actiune a organizatiei în afara Europei, plasarea luptei împotriva terorismului printre misiunile sale principale, proiectarea si sustinerea unor forte dincolo de aria traditionala de operatii.

Responsabilul NATO subliniaza, în continuare, ca Forta de Raspuns NATO (NRF) este "un bun militar esential" si a promis ca va face tot posibilul pentru a fi capabil sa anunte, la Riga, ca aceasta este deplin operationala, dupa testele ce se vor desfasura în vara.

În legatura cu NRF, secretarul general aminteste ca exista o grava problema de finantare, pentru ca, în prezent, statele care participa la misiunile Fortei de Raspuns trebuie sa si plateasca, fapt care se poate dovedi disuasiv.

Jaap de Hoop Scheffer insista ca este nevoie de mai multa solidaritate în finantarea operatiunilor NATO.

Pe de alta parte, Scheffer subliniaza ca NATO "nu este politistul lumii", dar pledeaza pentru parteneriate si legaturi cât mai strânse cu tari care sunt dispuse sa apere aceleasi valori ca si Alianta Nord-Atlantica, fie ele Austria sau Finlanda (tari neutre), Armenia, Kazahstan, Australia, Noua Zeelanda, Coreea de Sud sau Japonia.

În final, secretarul general NATO recunoaste ca, pentru numeroase tari, perspectiva intrarii în NATO a fost un stimulent pentru reforme si a cerut ca, în momentul în care tarile aspirante la statutul de membru NATO se dovedesc pregatite, ele ar trebui acceptate în organizatie, referindu-se în special la Balcani.

(Corespondenta de la trimisul MEDIAFAX la Munchen, Alexandra Babiciu)