Steven D. Levitt este autor a numeroase studii academice, profesor de economie la Universitatea din Chicago si editor la “Journal of Political Economy”, recompensat cu medalia John Bates Clark pentru “cel mai bun economist sub 40 de ani”. Coautorul Stephen J. Dubner, un ziarist experimentat de la New York Times, este de fapt naratorul, cel care istoriseste ideile lui Levitt pe gustul si intelesul publicului larg. Prima senzatie este ca nu ne aflam in fata unei volum care trateaza probleme economice, judecand dupa intrebarile care apar in text. Poate un prenume purtat indeobste de negri sa aiba consecinte asupra carierei dvs. profesionale? Care este legatura intre un agent imobiliar si Ku Klux Klan? De ce locuiesc traficantii de droguri impreuna cu parintii? Si asa mai departe. Stephen Levitt s-a facut cunoscut prin subiectele sale de studiu absolut surprinzatoare; in loc sa se intereseze, ca orice economist “serios”, de problema somajului, de impozite sau de cresterea actiunilor, el prefera sa studieze fatetele cele mai neobisnuite ale comportamentului indivizilor. Calea de analiza ii este furnizata de verificarea empirica, de statistica, dar si de “experienta naturala”, care consta in identificarea unui moment, a unui caz particular in care o singura variabila s-a schimbat, fapt ce ingaduie masurarea efectului acestei schimbari. Levitt are un adevarat geniu in gasirea experientelor naturale pertinente si o propensiune de-a dreptul amuzanta catre subiectele bizare sau inedite. Pentru lamurire, iata problema cea mai controversata pe care a rezolvat-o autorul in acest volum. E vorba de legatura inextricabila intre reducerea criminalitatii in SUA si legalizarea avortului in anii ‘70. Intr-adevar, avortul a fost practicat adesea de catre persoane care nu ar fi fost in stare sa ofere odraslelor lor o educatie satisfacatoare. Prin urmare, o buna parte dintre aceste progenituri ar fi inmultit randurile delincventilor. Studiind intervalul dintre legalizarea avortului si reducerea delincventei, Levitt a demonstrat, douazeci de ani mai tarziu, ca legatura intre cele doua fenomene era lipsita de echivoc.

Steven D. Levitt, Stephen J. Dubner

Freakonomics, Andreco Educational Grup, Bucuresti, 2008

Noutati

Fanariotii, altfel

Acest volum, destinat atat publicului larg amator de istorie, cat si specialistilor, prezinta biografiile, adesea punctate cu elemente inedite, ale celor 31 de domni fanarioti care s-au perindat pe tronul Moldovei si al Tarii Romanesti timp de mai bine de un secol. Reformatori, vorbitori de mai multe limbi straine, ctitori de lacasuri bisericesti, dintre care unele dintre ele dainuie si astazi, destui dintre ei s-au afirmat si prin opera de mecenat cultural. Manastiri si biserici de la Athos si din intregul Orient ortodox au beneficiat de daniile lor. Academiile domnesti de la Bucuresti si Iasi, adevarate Universitati ale Orientului, n-ar fi putut functiona fara sprijinul generos al domnilor. Ei insisi carturari de vaza, in randul lor regasim poeti (ca Alexandru II Mavrocordat, zis si Firaris), prozatori (ca Nicolae Mavrocordat, care a scris unul din primele romane ale literaturii grecesti), autori de dictionare (ca Alexandru Hangerli) sau gramatici (Nicolae Caragea). Sumarul cartii mai include o ampla cronologie a epocii fanariote.

Mihai Tipau - “Domnii fanarioti in Tarile Romane (1711-1821). Mica enciclopedie”,

Editura Omonia, Bucuresti, 2008

In cautarea gloriei

Paul Salvador lucreaza in televiziune si doreste sa produca o serie de emisiuni despre „blondele inalte” care au aparut in filme, cautand sa arate publicului ce s-a intamplat cu ele dupa disparitia lor din lumea cinematografului. Dupa cateva eforturi de clasare, in care stabileste categorii - blonde hitchcockiene si bergmaniene, cele din tarile sovietice, blondele clasice si blondele marginale, blondele solare sau reci -, cea mai atragatoare diva care-i vine in minte este Gloria (catalogata drept „blonda bizara”), care a aparut in numeroase pelicule si in paginile revistelor glossy si care a iesit de pe firmament, dupa ce s-a afirmat ca eroina a unui fapt divers incheiat tragic. Paul il pune pe urmele ei pe domnul Jouve, insa Gloria pare de negasit. De fiecare data cand i se da de urma dispare. Gloria este, daca vreti, un soi de Godot adaptat genului politist-umoristic, un personaj pe care toata lumea il asteapta, dar pe care nimeni nu-l poate vedea.

Jean Echenoz

“Inalte si blonde”, Editura Leda,

Grupul editorial Corint, Bucuresti, 2008