In urma cu trei ani, cand Rusia devenea tarina modei si majoritatea colectiilor porneau de la motive rusesti, inspiratia creatorilor de tendinte avea si o motivatie cat se poate de lucrativa. Atunci, economia ruseasca era pe cai mari, iar mogulii rusi faceau legea pe piata energetica si marcau puncte importante pe piata imobiliara din toata lumea.

 

Intre timp a venit criza economica, iar creatorii de tendinte si-au mutat atentia catre taramuri mai insorite, in conditiile in care se vorbeste tot mai mult despre intoarcerea la lucrurile simple, lipsite de aura luxului ostentativ. Iar Africa este unul dintre taramurile care au starnit dintotdeauna fascinatie, mai ales printre cei care viseaza la clasica intoarcere la origini si la natura. Africa a devenit regina colectiilor de primavara-vara ale marilor creatori, a intrat in moda strazii, i-a inspirat pe designerii de notebook-uri, a fost inclusa de companiile aeriene in meniurile oferite pasagerilor si a devenit una dintre destinatiile obisnuite de pe lista agentiilor de turism. Creatorii occidentali de tendinte au privit (sau cel putin au incercat sa se uite) dincolo de stereotipurile Africii (triburile, sunetele de tobe sau animalele) si au descoperit acolo si alte surse de inspiratie.

 

Unul dintre cele mai de succes produse de inspiratie africana a fost colectia de primavara-vara realizata de Marc Jacobs pentru Louis Vuitton. Jacobs a dat un nume sugestiv colectiei de pantofi - “Spicy” - si pentru a ilustra ideea de exotic si “condimentat”, a adaugat tot felul de elemente asociate de obicei cu Africa - piele de sarpe, pene si pietre semipretioase. Colectia i-a fost dedicata lui Josephine Baker, faimoasa cantareata si dansatoare din Parisul anilor 1920, care a profitat de exotismul originilor sale africane pentru a cuceri orasul luminilor. 

 

Pantofii conduc asadar caravana africana din moda si, in ciuda crizei, se vand ca painea calda. Chloë Sevigny este starul de la Hollywood care a aparut pe covorul rosu cu o pereche de Vuitton Spicy, declansand o goana a celebritatilor dupa acest model. Cererea este cu atat mai mare cu cat fiecare pereche este diferita, sugerand ideea de obiect unic, executat manual. Pretul insa nu este nici pe departe unul de criza - o pereche costa intre 1.250 si 2.250 de euro. Si John Galliano a adus Africa la casa Dior prin intermediul pantofilor. Creatiile lui Galliano au sculptate pe tocurile foarte inalte simbolurile fertilitatii.

 

Preocuparea pentru Africa nu este noua pentru lumea modei, insa unul dintre elementele ce diferentiaza actualele colectii este faptul ca sabloanele africane au fost reinterpretate. Vechile accente etnice si traditionaliste au fost inlocuite cu creatii mai stilizate. Schimbarile sunt evidente comparativ cu prima colectie de inspiratie africana lansata in 1960 de Yves Saint Laurent, rochia cu imprimeu de leopard cu semnatura Dolce & Gabbana purtata pe podium in 2004 de Naomi Campbell sau cu creatiile Cavalli, regele neincoronat al animal printurilor.

 

Designerii au lansat colectii cu imprimeuri geometrice si au adaptat vremurilor actuale culorile vii emblematice pentru continent. De altfel, imprimeurile au avut rolul principal la multe dintre prezentari, incepand cu animal printurile reinterpretate in tonuri puternice de la Lanvin. Cel mai clar exemplu de imprimeuri tribale a fost oferit de designerul japonez Junya Watanabe. El a inventat imprimeuri indraznete intr-o paleta africana de albastru, portocaliu, pamantiu si verde crud, propunand rochii de vara asortate cu turbane accesorizate cu flori de camp.

 

Lumea coloniala a fost la randul sau sursa de inspiratie. Culorile prafuite, precum gri sau bej, cu o usoara urma de kaki militar, au fost personaje principale intr-un alt scenariu african. Hermès a creat rochii vaporoase inspirate de dunele de nisip, iar Ralph Lauren a afisat o colectie cu imagine coloniala (undeva la granita dintre Africa si India).

 

Accesoriile sunt in acelasi ton. Colierele redau influentele tribale prin forme geometrice, mai moderne, bratarile sunt peste tot, de la modelele masive la bratari subtiri, cele mai multe realizate din materiale care imita fildesul sau coarnele unor specii pe cale de disparitie. Gentile isi trag si ele inspiratia din salbaticie, cu materiale naturale (dar foarte scumpe), precum pielea de reptila. Pentru gentile mai mici, cateva margele insirate pe o ata sunt suficiente pentru a duce mai departe mesajul african, fara sa aiba nicio legatura cu stilul opulent care tinde sa devina istorie in actuala situatie economica.