Michelin Key este o distincţie similară cu stelele Michelin pentru restaurante, iar până acum un singur hotel din România a primit această calificare. Înainte de a face pasul spre antreprenoriat, Diana Popescu, ownerul Epoque Hotel Relais & Châteaux, a acumulat experienţă în banking. Ea povesteşte care sunt ideile pe care s-a bazat în construcţia de la zero a afacerii, ce a surprins-o, cum s-a modificat piaţa şi care sunt perspectivele.

Pentru 2026, mă aştept la un an care va cere şi mai multă disciplină, dar care poate aduce şi oportunităţi reale pentru jucătorii care ştiu să construiască pe termen lung. Cred că va conta mai puţin expansiunea spectaculoasă şi mai mult calitatea execuţiei, atenţia la profitabilitate şi capacitatea de a crea experienţe care nu pot fi replicate uşor.

Pentru noi, prioritatea rămâne aceeaşi: să creştem sănătos, să consolidăm segmentul de evenimente şi gastronomie şi să păstrăm Epoque în acea zonă de rafinament autentic care ne defineşte”, declară Diana Popescu. 2025 a fost pentru Epoque Hotel Relais & Châteaux un an al consolidării şi al validării.

„Am venit după un 2024 în care am închis cu venituri de 2,9 milioane de euro, în creştere cu 7%, iar în 2025 am continuat pe această traiectorie, într-un context care nu a fost deloc simplu: presiune pe costuri, instabilitate fiscală şi un nivel tot mai ridicat al aşteptărilor din partea clienţilor.” În acelaşi timp, completează antreprenoarea, anul trecut a fost avut şi o încărcătură simbolică, pentru că a marcat 15 ani de Epoque şi hotelul a primit o recunoaştere importantă prin dobândirea distincţiei Michelin Key, ceea ce confirmă că modelul de business este unul relevant.

Hotelul a găzduit anul trecut aproape 16.000 de oaspeţi, ceea ce oferă o confirmare a faptului că Bucureştiul continuă să atragă un public internaţional sofisticat, cu interes real pentru hotelurile independente, cu personalitate. Profilul oaspeţilor rămâne puternic internaţional, reunind călători din Marea Britanie, Statele Unite, Franţa, Germania sau Italia.

În ceea ce priveşte cheltuiala medie pe client, Diana Popescu spune că acest indicativ trebuie privit în contextul modelului de business, pentru că Epoque nu înseamnă doar cazare, ci un ecosistem format din restaurant, private dining şi evenimente. „Dacă raportăm venitul total la numărul de oaspeţi, rezultă un ordin de mărime de aproximativ 180 de euro per oaspete, însă acesta este mai degrabă un indicator orientativ decât unul pur hotelier. În realitate, valoarea diferă semnificativ în funcţie de tipul sejurului şi de interacţiunea cu celelalte servicii din hotel.”

De la banking la ospitalitate

Parcursul antreprenorial al Dianei Popescu nu a fost unul previzibil, dar privind în urmă, apreciază ea, firul logic este foarte clar. „Am venit din banking, dintr-o zonă în care am învăţat rigoarea, disciplina financiară, controlul costurilor şi, poate mai ales, importanţa construirii unor echipe solide. Ideea Epoque s-a născut pornind de la un loc şi de la un potenţial pe care l-am simţit foarte puternic.” Împreună cu soţul său a achiziţionat terenul din zona Cişmigiu, într-un cartier cu istorie şi identitate, iar de acolo proiectul s-a construit, la propriu şi la figurat, cărămidă cu cărămidă.

Cei mai importanţi paşi au fost deschiderea hotelului, în 2010, asumarea directă a conducerii businessului în 2013, extinderea prin achiziţia proprietăţii adiacente pentru dezvoltarea zonei de evenimente şi, bineînţeles, afilierea la Relais & Châteaux în 2018, care a fost un moment de inflexiune. Mai recent, includerea în Ghidul Michelin şi obţinerea Michelin Key au fost, de asemenea, borne importante, consideră antreărenoarea. Dar dincolo de aceste repere vizibile, este încredinţată că pasul cel mai important a fost decizia de a construi un brand cu identitate clară, nu doar o proprietate hotelieră.

Investiţia iniţială în proiect a fost de aproximativ 10 milioane de euro. A fost o investiţie substanţială pentru momentul respectiv şi a pornit din convingerea că Bucureştiul are loc pentru un produs hotelier independent, rafinat şi bine diferenţiat.

„De-a lungul anilor, am mers într-o logică prudentă şi responsabilă a dezvoltării. Am preferat investiţiile bine calibrate, cu miză clară în experienţa clientului şi în consolidarea brandului, nu creşterea de dragul creşterii. Am ales de-a lungul anilor să reinvestim profiturile obţinute în a menţine proprietatea la standardele cele mai înalte şi în a integra principii exigente de sustenabilitate cu care suntem familiarizaţi încă din 2018, când am devenit membri ai Relais & Châteaux”, afirmă Diana Popescu.

Tot ea adaugă că dincolo de investiţia iniţială, una dintre cele mai importante etape a fost extinderea din 2013, „când am achiziţionat proprietatea adiacentă şi am creat ceea ce este astăzi Epoque Events Gallery. A fost un pas strategic, pentru că ne-a permis să dezvoltăm o zonă complementară cazării şi restaurantului, cu impact direct asupra flexibilităţii businessului.

O investiţie recentă foarte importantă a fost cea din 2024-2025, de 350.000 de euro, prin care am modernizat şi reconfigurat spaţiile de conferinţe şi evenimente gastronomice. În acest proces am renovat Events Gallery şi am creat Epoque Tasting Room, un spaţiu de private dining cu identitate foarte clară. Pentru noi, aceste investiţii nu ţin doar de infrastructură, ci de felul în care putem rafina experienţa şi diversifica elegant sursele de venit.”

Întrebări fulger:
Despre hotel

Un detaliu mic care face diferenţa mare pentru oaspeţi?

Discreţia. Este acel tip de atenţie care se simte, dar nu se impune

Suită sau experienţă? Ce vindeţi, de fapt?

În realitate, vindem o stare: linişte, coerenţă şi sentimentul că eşti
într-un loc cu identitate.

Un cuvânt care defineşte atmosfera Epoque?

Rafinament.

Cel mai des primit feedback de la oaspeţi?

Că Epoque este un refugiu calm şi neaşteptat în mijlocul Bucureştiului.

Un element de design sau serviciu la care nu aţi renunţa niciodată?

La ideea de spaţiu intim şi la serviciul personalizat, niciodată standardizat.

Business sau leisure? Cine „înţelege” mai bine Epoque?

Ambele segmente îl înţeleg, dar în moduri diferite; business apreciază rigoarea, leisure descoperă emoţia locului.

Preţuri pe camere

Preţurile diferă în funcţie de suită, perioadă şi ritmul cererii, dar pentru noi ele trebuie să reflecte valoarea unei experienţe complete, nu doar a unei nopţi de cazare.

Surprizele din anteprenoriat

Antreprenoarea care a mizat pe ospitalitate după ce şi-a construit un parcurs profesional în banking spune că cel mai mult a surprins-o faptul că, în ospitalitate, cifrele spun doar o parte din poveste. În banking, structura, analiza şi controlul au o pondere covârşitoare. În hospitality, toate acestea rămân esenţiale, dar nu sunt suficiente. „Aici, oamenii şi emoţiile cântăresc la fel de mult ca indicatorii financiari. M-a mai surprins şi intensitatea operaţională. Într-un hotel, fiecare zi este un examen de consecvenţă, pentru că produsul tău se livrează în timp real, prin zeci de interacţiuni mici, aparent invizibile, care, puse cap la cap, definesc experienţa.” Asta face domeniul foarte frumos, dar şi extrem de provocator.

Despre momentul în care a simţit că Epoque Hotel Relais & Châteaux începe să devină „altceva” decât un hotel obişnuit, Diana Popescu spune că nu a venit dintr-o singură decizie, ci din acumulare. L-a simţit, îşi aminteşte ea, atunci când a văzut că oaspeţii nu mai vorbeau doar despre camere sau despre amplasare, ci despre atmosfera locului, despre felul în care se simt aici, despre liniştea rară din mijlocul oraşului, despre discreţie şi despre calitatea umană a interacţiunilor.

„Afilierea la Relais & Châteaux a fost, desigur, o validare majoră. Dar, sincer, sentimentul că Epoque a devenit «altceva» a apărut în momentul în care am înţeles că nu mai oferim doar cazare, ci o experienţă coerentă, cu identitate, una care pune laolaltă arhitectura locului, serviciul, gastronomia şi o anumită idee despre Bucureşti”, explică antreprenoarea.

Hotelul are 45 de suite şi Diana Popescu spune că acesta este un aspect important, pentru că le permite să rămână într-o zonă de ospitalitate foarte personală, în care atenţia la detaliu nu se pierde. În 2025, gradul mediu de ocupare a fost de peste 60%. „Am rămas pe o traiectorie bună, în linie cu obiectivele noastre de business şi cu un focus sporit pe creşterea ADR (average daily rate), care se reflectă direct in calitatea ocupării: mixul corect între segmente, sezonalitate gestionată inteligent şi capacitatea de a transforma prezenţa unui oaspete într-o relaţie pe termen lung cu brandul.”

Restaurantul L’Atelier contează foarte mult în modelul business, iar antreprenoarea spune că astăzi nu îl mai priveşte ca pe o funcţiune anexă hotelului, ci ca pe un pilon de identitate şi de diferenţiere. În 2025, zona gastronomică, împreună cu segmentul de evenimente, a generat aproximativ 40% din venituri.

L’Atelier are aproximativ 60 de locuri, împărţite între sala principală şi winter garden, iar în jurul lui a fost construit, în timp, un univers mai amplu: private dining, experienţe curatoriate, cine speciale, evenimente corporate şi private. „În ultimii ani, această divizie a crescut tocmai pentru că publicul caută tot mai mult experienţe complete, nu doar mese bune sau spaţii frumoase.” În ceea ce priveşte numărul anual de evenimente, el variază în funcţie de sezon şi format, însă potrivit antreprenoarei există un interes constant pentru întâlniri restrânse, recepţii rafinate, cine private şi evenimente corporate cu componentă gastronomică puternică.

Zona de evenimente a înregistrat in 2025 o creştere de aproximativ 30%, Epoque găzduind peste 250 evenimente (corporate, private, gastronomice). Unul dintre motoarele acestei creşteri este seria de cine SecrEAT organizate în Epoque Tasting Room, în care oaspeţii află cine este cheful în seara evenimentului.

„Recurenţa este un indicator foarte important pentru noi, pentru că în ospitalitate ea spune, poate mai bine decât orice campanie, dacă ai reuşit cu adevărat să creezi încredere. Avem un nucleu sănătos de oaspeţi (aproximativ 25%) care revin şi care ne aleg”, potrivit Dianei Popescu. Ea adaugă că în zona de restaurant, recurenţa este şi mai vizibilă, peste 30%, pentru că în această zonă a afacerii relaţia se construieşte mai repede şi mai direct. Este vorba despre clienţi care revin pentru business lunch/dinner sau pentru întâlniri recurente, dar şi un public care urmăreşte experienţele speciale şi evenimentele curatoriate.

Întrebări fulger:
Despre restaurant

Un preparat care spune povestea locului din prima?

Selecţia de preparatele din tasting menu surprind rafinamentul, autenticitatea şi filosofia locală şi sezonală.

Fine dining clasic sau reinterpretare modernă?

Modern reinterpretat cu respect pentru tradiţie, local, sezonal şi accent pe gust.

Ingredientul-vedetă al bucătăriei?

Ingredientul-vedetă nu este unul singur, ci calitatea produsului local, atent selecţionat.

Ce face experienţa culinară diferită faţă de alte restaurante din Capitală?

Intimitatea, ritmul şi faptul că gastronomia este parte dintr-o experienţă mai amplă de ospitalitate.

Vin sau pairing surpriză?

Pairing surpriză, atunci când vrei să transformi cina într-o experienţă memorabilă.

Un moment memorabil pe care vrei să-l trăiască fiecare client?

Momentul în care îşi dă seama că nu a venit doar la masă, ci într-un univers coerent, construit cu grijă.

Preţul unui preparat vedetă

Preţul diferă în funcţie de sezonalitate şi de meniul în lucru (20-45 euro), dar important pentru noi este ca valoarea percepută să fie întotdeauna peste preţul plătit.

Pe parcursul celor 13 ani de când a ales calea ospitalităţii, antreprenoarea povesteşte că s-au schimbat enorm aşteptările clienţilor. Astăzi, publicul este mult mai informat, mai expus internaţional şi mult mai atent la autenticitate. „Nu mai este suficient să oferi confort sau servicii corecte; trebuie să ai o identitate clară, o poveste coerentă şi o experienţă care să fie memorabilă în mod real.”

S-a schimbat şi presiunea pe business, completează Diana Popescu. Costurile operaţionale, dinamica resursei umane, competiţia şi nevoia de adaptare sunt astăzi mult mai intense. „În acelaşi timp, cred că piaţa românească a devenit mai matură. Există mai multă deschidere pentru gastronomie de autor, pentru ospitalitate independentă şi pentru experienţe premium construite inteligent. Suntem însă încă într-un punct în care, la nivel de ţară, lipseşte o strategie coerentă de promovare care să susţină cu adevărat acest potenţial.”

Întrebată cu ar descrie în câteva cuvinte filosofia afacerii, antreprenoarea spune: „Autenticitate, discreţie, consecvenţă, cultură a serviciului şi grijă reală pentru om (fie el oaspete sau coleg). Dacă ar fi să dezvolt, filosofia Epoque este aceasta: să oferim o formă de ospitalitate rafinată, dar caldă; exigentă, dar niciodată rigidă; internaţională ca standard, dar profund ancorată în identitatea locului”.

Dincolo de confort

Când călătoreşte, explică Diana Popescu, alege locurile care au caracter şi coerenţă. „Nu mă uit doar la confortul fizic sau la reputaţia formală, ci la felul în care proprietatea reuşeşte să spună ceva autentic despre locul în care se află. Mă interesează mult atmosfera, calitatea umană a serviciului, liniştea, proporţia spaţiilor şi senzaţia că fiecare detaliu există cu un motiv.” Ea completează că observă foarte atent şi partea operaţională: housekeeping, ritmul recepţiei, naturaleţea interacţiunii, micul dejun, calitatea gastronomiei, felul în care este folosită lumina, chiar şi modul în care este gestionată discreţia. Sunt lucruri mici, dar în ospitalitate exact ele fac diferenţa.

Cât priveşte parcursul antreprenorial, ea spune că este încredinţată că orice antreprenor sincer a avut astfel de momente, mai ales în perioadele în care presiunea este foarte mare şi sentimentul de responsabilitate devine copleşitor. Antreprenoriatul, mai ales în hospitality, nu este o fotografie frumoasă, ci un exerciţiu continuu de rezilienţă. „Au existat, desigur, momente dificile, dar nu m-au făcut să renunţ la ideea în sine, ci mai degrabă să revin la întrebările esenţiale: de ce facem asta, ce vrem să construim mai departe şi cum rămânem fideli identităţii noastre. Când ai claritate în privinţa sensului, găseşti şi resursele să continui.”

Spune franc că şi cu experienţa de acum ar alege acelaşi drum, dar probabil ar face unele lucruri cu şi mai mult curaj şi cu şi mai multă răbdare, în acelaşi timp. Ar investi mai devreme în construirea unor formate de experienţă care depăşesc produsul clasic de cazare. Ar înţelege de la început şi mai clar că într-un astfel de business cultura internă este la fel de importantă ca produsul în sine. „În acelaşi timp, aş rămâne fidelă aceleiaşi idei de bază: să construiesc solid, nu grăbit. Cred foarte mult în businessurile care cresc organic, coerent şi cu respect pentru propria identitate.”

Antreprenoarea mai spune că visul său pe termen lung este ca Epoque să rămână un reper viu, nu doar un hotel premiat. „Mi-aş dori ca, peste ani, să putem spune că am contribuit cu adevărat la felul în care România este percepută pe harta ospitalităţii premium şi că am arătat că se poate construi aici un model independent, elegant şi credibil la standarde internaţionale. La un nivel mai profund, îmi doresc ca Epoque să continue să fie un loc care formează oameni, creează memorie frumoasă pentru oaspeţi şi pune în circulaţie o anumită idee despre rafinament: una în care excelenţa nu este ostentativă, ci firească”, conchide Diana Popescu.    

De vorbă cu Diana Popescu, ownerul Epoque Hotel Relais & Châteaux

Ce face Epoque diferit, dincolo de ideea de „lux”? Ce simte, de fapt, clientul când ajunge aici? Ce a presupus drumul până la cheia Michelin şi ce înseamnă, acum, asta pentru business?

Cred că Epoque este diferit tocmai pentru că nu a mizat niciodată pe o definiţie zgomotoasă a luxului. Pentru noi, luxul adevărat înseamnă spaţiu, linişte, discreţie, timp, coerenţă şi atenţie reală la om. Oaspetele simte, cred, că intră într-un loc care are ritm propriu şi identitate, nu într-un decor standardizat. Simte că este într-un hotel independent, în care detaliile nu sunt cosmetice, ci ţin de cultură internă.

Drumul până la Michelin Key a presupus ani de consecvenţă. Nu există scurtături către astfel de recunoaşteri. Ele vin după multă disciplină, după standarde ţinute zi de zi, după investiţii bine gândite, după o echipă care înţelege de ce fiecare gest contează. Pentru business, această distincţie este importantă pentru că oferă vizibilitate internaţională şi validare, dar nu schimbă esenţa a ceea ce facem. Mai degrabă ne obligă să fim şi mai riguroşi.

Cum a fost drumul până la afilierea cu Relais & Châteaux? A existat vreun moment în care ai crezut că nu va funcţiona?

A fost un drum care a cerut foarte multă răbdare şi foarte multă onestitate faţă de noi înşine. Relais & Châteaux nu este o etichetă pe care o obţii prin dorinţă, ci o comunitate în care intri doar dacă standardele tale sunt cu adevărat compatibile cu filozofia şi valorile asociaţiei. Procesul a presupus evaluări riguroase, inclusiv vizite incognito, şi a fost, din acest punct de vedere, o validare reală. Evaluările de tip „mystery guest” sunt un instrument prin care Relais & Châteaux monitorizează permanent calitatea experienţei oferite de membrii săi, iar evaluarea a devenit din ce în ce mai complexă şi exigentă de-a lungul anilor, fiind prima evaluare de acest tip care include calificative pentru factori emoţionali.

Nu aş spune că am avut un moment de neîncredere, cât mai degrabă conştiinţa faptului că nu poţi forţa o astfel de afiliere. Ori eşti pregătit, ori nu eşti. Faptul că am devenit primul hotel din România acceptat în această reţea a fost important nu doar pentru Epoque, ci şi ca semnal pentru piaţa locală.

Cât de greu este să menţii acel nivel de atenţie la detalii zi de zi, fără compromisuri?

Este foarte greu şi cred că tocmai aici se vede diferenţa dintre promisiune şi realitate. Atenţia la detalii nu este un exerciţiu de imagine, ci unul de disciplină operaţională. Ea cere procese, training, cultură internă şi o echipă care înţelege că excelenţa nu se livrează ocazional. În acelaşi timp, cred că este important să nu transformi standardele într-o rigiditate sterilă. Ospitalitatea înseamnă şi flexibilitate, şi inteligenţă emoţională, şi capacitatea de a simţi contextul. A păstra acest echilibru, zi după zi, este poate cea mai mare provocare.

Cum iei deciziile dificile? Mergi mai mult pe intuiţie sau pe cifre?

Le iau pornind de la cifre, dar nu mă opresc la ele. Probabil că formarea mea din banking m-a învăţat să nu romanticizez deciziile de business şi să mă uit foarte atent la date, la costuri, la randament şi la implicaţiile pe termen lung. În acelaşi timp, în hospitality există o dimensiune pe care cifrele nu o pot surprinde integral: energia echipei, percepţia clientului, sensul unei investiţii pentru brand.

Aş spune, aşadar, că deciziile bune apar acolo unde disciplina analitică întâlneşte intuiţia formată prin experienţă. Intuiţia fără cifre poate deveni periculoasă, dar şi cifrele fără înţelegerea profundă a businessului pot conduce la decizii reci şi greşite.

Există un tipar al clientului Epoque sau v-a surprins diversitatea celor care vă trec pragul?

Există, desigur, anumite constante. Clientul Epoque apreciază discreţia, calitatea reală, autenticitatea şi o anumită formă de rafinament care nu are nevoie de demonstraţie. Este, de regulă, un om atent la detalii, care călătoreşte destul de mult şi care recunoaşte imediat diferenţa dintre un produs corect şi unul cu personalitate.

În acelaşi timp, am fost plăcut surprinsă de diversitatea oaspeţilor noştri. Avem atât business travellers, cât şi turişti de leisure, diplomaţi, oameni din industrii creative, cupluri care caută un refugiu urban sau clienţi locali care ne descoperă prin restaurant şi apoi revin pentru alte experienţe. Tocmai această diversitate este un semn bun: arată că Epoque are o identitate clară, dar una suficient de generoasă încât să fie relevantă pentru mai multe tipuri de public.

Care a fost cea mai bună decizie de business pe care ai luat-o pentru hotel? Dar una pe care ai schimba-o?

Cred că una dintre cele mai bune decizii a fost aceea de a nu trata Epoque ca pe un simplu hotel de cazare, ci ca pe un brand de ospitalitate cu mai multe straturi: cazare, gastronomie, evenimente, parteneriate internaţionale şi o filozofie clară. A doua decizie foarte bună a fost afilierea la Relais & Châteaux, pentru că ne-a oferit nu doar vizibilitate, ci şi un cadru de exigenţă şi apartenenţă care ne-a ajutat să evoluăm.

Dacă ar fi să schimb ceva, probabil aş accelera mai devreme anumite investiţii în zona de experienţe şi evenimente. Piaţa a arătat că publicul caută tot mai mult formate intime, relevante, memorabile, iar această direcţie s-a dovedit foarte valoroasă pentru noi.

Cum arată, pentru tine, o zi „bună” ca antreprenor în ospitalitate?

O zi bună este una în care simţi că lucrurile sunt în echilibru: oaspeţii sunt bine, echipa funcţionează cu energie şi autonomie, iar tu poţi să te uiţi şi la prezent, şi la viitor. Nu este neapărat o zi fără probleme, pentru că în hospitality provocări apar mereu, ci una în care oamenii reacţionează bine, deciziile sunt luate corect şi standardele rămân intacte.

Pentru mine, o zi bună este şi aceea în care văd că ceea ce am construit are sens pentru ceilalţi: un oaspete care pleacă spunând că s-a simţit realmente bine, un coleg care creşte profesional, un eveniment care iese exact cum trebuie, un detaliu care face diferenţa fără să fie ostentativ.

În banking, structura, analiza şi controlul au o pondere covârşitoare. În hospitality, toate acestea rămân esenţiale, dar nu sunt suficiente. „Aici, oamenii şi emoţiile cântăresc la fel de mult ca indicatorii financiari. M-a mai surprins şi intensitatea operaţională.

Diana Popescu, proprietar, Epoque Hotel Relais & Châteaux