Conform analizei Deutsche Bank, 16 din 21 de tari in curs de dezvoltare considerate in analiza nu vor avea nevoie de ajustari fiscale substantiale astfel incat sa-si poata pastra datoria publica in limite rezonabile. Autorii analizei noteaza ca, desi pana acum se considera ca datoria nesustenabila este o problema specifica pietelor emergente, situatia actuala demonstreaza ca ea devine motiv de ingrijorare pentru multe tari dezvoltate, nu numai pentru cele mai mici (Grecia, Portugalia, Irlanda), dar si pentru economii majore, ca Japonia, SUA si Marea Britanie. }arile dezvoltate care, conform Deutsche Bank, au nevoie de consolidare fiscala substantiala sunt Irlanda, Germania, Marea Britanie, SUA, Franta, Portugalia, Grecia, Italia si Japonia. Acestea inseamna circa 85% din PIB-ul pietelor dezvoltate luate in considerare in analiza bancii germane.

Cat priveste tarile in curs de dezvoltare, cele care ar trebui sa faca obiectul unor consolidari fiscale (Cehia, Ungaria, Romania si Polonia) sau cele unde eforturile de pana acum de a reduce datoria publica trebuie sa continue (Turcia, Brazilia sau India) reprezinta doar 29,8% din PIB-ul pietelor in curs de dezvoltare considerate de analistii Deutsche Bank.

Mai exact, examinand tarile unde tendintele actuale sunt de crestere a ponderii datoriilor publice in PIB, Deutsche Bank apreciaza ca la nivelul tarilor dezvoltate, patru tari prezinta riscul ca in 2020 sa ajunga la o datorie publica de peste 131,4% din PIB (Grecia, Japonia, Portugalia si SUA). Pentru trei tari a caror datorie publica este acum in crestere (Franta, Slovacia si Marea Britanie) exista riscul ca in 2020 sa ajunga la o datorie publica intre 73,7% si 131,4% din PIB. Italia prezinta si ea acelasi risc, in teorie, insa in cazul ei, tendinta este de scadere a ponderii datoriei publice in PIB.

Cat priveste pietele in curs de dezvoltare unde acum se manifesta tendinta de crestere a indatorarii publice ca proportie din PIB, Deutsche Bank apreciaza ca patru tari (Cehia, Ungaria, Romania si Turcia) prezinta riscul ca in 2020 sa ajunga la o datorie publica mai mare de 52,2% din PIB (in cazul Romaniei, 53% din PIB). Polonia risca si ea sa ajunga la o astfel de pondere a datoriei, insa in cazul ei, tendinta este de stabilizare a ponderii datoriei publice in PIB, in timp ce pentru India, tendinta este de scadere a ponderii indatorarii in PIB.

Deutsche Bank considera eforturile necesare de ajustare fiscala in trei planuri: stabilizarea nivelului datoriei, reducerea datoriei la nivelul dinainte de criza si reducerea datoriei la nivelurile prudentiale recomandate (pentru pietele dezvoltate, banca germana are in vedere un plafon de 60% din PIB; pentru pietele in curs de dezvoltare, banca recomanda un plafon de 40% din PIB). Pentru Romania, banca germana apreciaza ca ajustarea este necesara in toate cele trei planuri, cu mentiunea ca daca va adera la zona euro in urmatorii ani, atunci va avea ca reper plafonul acceptat de 60% din PIB, in care actualmente se incadreaza cu usurinta.

Romania vazuta de Deutsche Bank

- Cresterea medie reala a PIB (2010-2020): 4,9%

- Balanta primara a bugetului (deficit bugetar mediu 2010-2020): -3% din PIB

- Nivel al datoriei publice inainte de criza (2007): 20% din PIB

- Nivel actual al datoriei publice (2010): 36% din PIB

- Nivel estimat al datoriei publice, conform tendintei actuale (2020): 53% din PIB