Încet, încet, ei se îndreaptă către noile trenduri în materie de plăţi: 61% dintre tineri au cel puţin un card bancar, 42% sunt foarte interesaţi de site-urile de e-commerce, 12% fac cumpărături online şi 26 % folosesc internet banking-ul cel puţin lunar, însă par să fie rezervaţi când vine vorba de folosirea metodelor emergente de plată identificate la nivel global, ca P2P payments, sisteme alternative de plată sau valute alternative, arată studiul The Future of Money, realizat de Starcom MediaVest. Studiul a luat naştere în contextul în care există numeroşi factori care semnalează schimbări majore în felul în care oamenii tranzacţionează unul cu celălalt. Sub influenţa globalizării şi a avansului tehnologic, tranzacţiile zilnice dintre oameni se schimbă, dezvoltându-se astfel noi relaţii între marcă şi consumator dar şi comportamente noi în rândul populaţiei. Studiul îşi propune să afle cum influenţează sistemele noi de plată de pe telefonul mobil, valutele virtuale şi comerţul social  rolul tranzacţiilor în viaţa de zi cu zi.

Analiza urmăreşte dezvoltarea trendurilor la nivel global, dar şi existenţa lor la nivel local, iar targetul investigat acoperă persoane cu vârste cuprinse între 19-34 de ani şi experţi din 18 ţări din toată lumea. Studiul realizat de reţeaua Starcom MediaVest a inclus o etapă de documentare prin analiza informaţiilor publice cu privire la "future of money", cât şi o etapă de studiu calitativ prin intervievarea a peste 60 de experţi şi tineri din generaţia Millennials.

Generaţia tânără este prima care a reacţionat la aceste schimbări. Studiile arată că la nivel global tinerii sunt foarte deschişi la modalităţi noi de a face plăţi şi sunt din ce în ce mai sceptici când vine vorba de metodele tradiţionale. Un studiu Accenture din 2014 arată că 52% dintre tineri au folosit metoda mobile payment, 41% folosind cel puţin lunar telefoanele pentru a face plăţi. Tinerii încearcă să îşi organizeze vieţile financiare în acelaşi mod în care îşi organizează vieţile digitale şi sociale.

P2P Payments, bitcoins sau bunurile virtuale sunt doar câteva dintre noile trenduri globale atunci când vine vorba de felul în care se cheltuiesc banii. Tinerii continuă să contrazică stereotipul potrivit căruia aceştia nu ar fi responsabili când vine vorba de bani. Aplicaţii precum Swift Save în Irlanda şi Piggybot în Statele Unite ale Americii aduc avantaje multiple tinerilor, de la realizarea tranzacţiilor fără a fi nevoie de o deplasare la un bancomat, la a nu-şi mai face griji cu privire la fondurile insuficiente sau la a face economii în timp real.

Investiţiile au devenit accesibile oricui iar tinerii millennials sunt interesaţi să profite de această oportunitate. Crowdfounding le oferă posibilitatea să investească în companii în ale căror produse cred.

Un alt trend aflat în creştere este „Financial Inclusion”, adică modul în care tehnologia va fi folosită pentru a ajuta oamenii fără putere financiară mare să facă rost de bani. Dacă până acum companiile FinTech ajutau persoanele cu putere financiară să îşi gestioneze fondurile, acum încep să apară start-up-uri care îşi focusează atenţia pe impactul social şi pe cei trei P – persoane, planetă, profit – oferind susţinere consumatorilor de rând prin intermediul plăţilor de pe mobil, microfinanţărilor sau serviciilor alternative de creditare. 

Pe piaţa românească există deja câteva branduri care încearcă să implementeze sau să ţină cont de trendurile globale şi de „viitorul banilor”. Printre ele se numără F64, Vodafone, Orange, Metrorex, CNADNR şi Cora, primul retailer care, începând din iunie anul acesta, acceptă mobile payments via Netopia mobilPay Wallet.

36 de companii acceptă deja Bitcoins, M-Pesa, serviciul oferit de Vodafone şi lansat în martie 2014, se adresează printre altele şi persoanelor care nu deţin un cont bancar (62% dintre tineri nu au cont bancar), iar serviciul Uber a fost lansat în februarie 2015 în Bucureşti, ducând sistemul plăţilor cu un pas înainte prin procesarea acestora în mod automat, prin intermediul aplicaţiei. 

Nu în ultimul rând, studiul arată că, deşi în piaţă există deja câteva metode noi de plată, nu mulţi tineri le folosesc. Numărul mic de utlizatori se datorează atât educaţiei insuficiente pe care clienţii o primesc de la companiile care le pun la dispoziţie aceste servicii noi, cât şi dificultăţii de a înţelege toate beneficiile pe care noile metode de plată le aduc utilizatorilor.