În septembrie, inflaţia anuală a fost de 1,6% în Ungaria şi de 6,6% în România. Diferenţa e cu atât mai mare cu cât, în 2022–2023, Ungaria avea cea mai ridicată inflaţie din Uniunea Europeană, de aproape 26%.

Ce s-a întâmplat la Budapesta

Preţurile maghiare au explodat atunci din cauza cheltuielilor electorale mari, a deficitelor, a deprecierii forintului, care a scumpit importurile de energie, şi a eşecului primelor măsuri anti-inflaţie. Îngheţarea preţurilor la alimentele de bază şi plafonarea carburanţilor şi a utilităţilor au dus la scumpiri la alte produse, pentru că retailerii au încercat să-şi recupereze marjele.

Guvernul Orbán şi-a rafinat ulterior măsurile, iar executivul condus de Péter Magyar le-a păstrat şi a adus stabilitate forintului. Moneda maghiară s-a apreciat de la începutul anului şi e cel mai bun performer din regiune. Banca centrală a coborât ţinta de inflaţie la 2,5%.

Alimentele se ieftinesc în Ungaria de câteva luni, iar retailerii cer acum noului premier să elimine limitele impuse marjelor de profit. Ei spun că nu ar urma scumpiri mari, ci mai multe promoţii. Magyar nu a dat încă un răspuns clar.

Ce s-a întâmplat la Bucureşti

În România, inflaţia coborâse rapid în vară, de la 10,4% în iunie la 6,2% în august, pe măsură ce s-au stins efectele eliminării plafonului la energie şi ale majorărilor de TVA şi accize de anul trecut.

În septembrie a urcat din nou, la 6,6%, potrivit INS.

Presiunea vine din servicii, scumpite cu 11% într-un an, şi din carburanţi. Motorina e cu 37,6% mai scumpă decât acum un an, iar benzina cu 28,4%. Chiriile au urcat cu 39%. Alimentele s-au scumpit, în medie, cu doar 3%, iar unele s-au ieftinit: fructele proaspete cu 16%, cartofii cu 3,6%, făina cu 3%. La polul opus, cafeaua s-a scumpit cu 13,7%, iar ouăle cu 10,8%. Salariile nu ţin pasul: salariul mediu net a crescut în august cu 5,6% faţă de anul trecut, iar câştigul real a scăzut pentru a 14-a lună la rând.

Ce urmează

BNR a menţinut pe 8 octombrie dobânda-cheie la 6,50% şi estimează că inflaţia va urca până la finalul anului, pe fondul scumpirii carburanţilor, a energiei şi a altor materii prime, inclusiv agroalimentare, legate de conflictul din Orientul Mijlociu şi de seceta din acest an. Economiştii nu se aşteaptă la o reducere a dobânzii înainte de primăvara lui 2027.

FMI estimează pentru România o inflaţie de 8,2% în 2026 şi de 4,1% în 2027, printre cele mai ridicate din UE. În 2027, doar Bulgaria, nou intrată în zona euro, ar urma să aibă o inflaţie mai mare. Pentru Ungaria, FMI vede 1,9% în 2026 şi 2,8% în 2027, peste noua ţintă de 2,5%, şi îi recomandă Budapestei să-şi strângă cureaua, cu măsuri care ar putea împinge preţurile în sus. În Polonia, inflaţia a fost de circa 4% în septembrie, pe care guvernul o pune pe seama carburanţilor.