Inginerii din România şi Polonia: două pieţe industriale, salarii diferite şi aceeaşi provocare – cât rămâne în buzunar la final de lună?

Autor: Ramona Cornea Postat la 11 noiembrie 2026 10 afişări

Inginerii din România şi Polonia: două pieţe industriale, salarii diferite şi aceeaşi provocare – cât rămâne în buzunar la final de lună?

România şi Polonia au pro­filuri in­dustriale în care inginerii joacă un rol im­portant, de la auto­­motive şi produc­ţie indus­tri­ală până la energie, IT şi auto­ma­tizări. Cele două pieţe oferă o­portunităţi profesionale similare, însă diferenţele de salarizare şi costul vieţii influenţează modul în care specialiştii îşi aleg locul de mun­că. În Varşovia, salariul net mediu este cu 50% mai mare decât în Bucureşti, dar şi costurile de trai, în special chiria şi utilităţile, sunt considerabil mai ridicate.

♦ Ingineria este un domeniu important pentru dezvoltarea economică atât în România, cât şi în Polonia, două pieţe cu industrii puternice şi nevoi de specialişti tehnici ♦ Polonia are salarii medii mai mari decât România, dar şi un cost al vieţii pe măsură. În cazul inginerilor, comparaţia este însă mai nuanţată: pentru unele specializări, nivelurile salariale optime din România depăşesc valorile din Polonia ♦ Dincolo de salarii, cât costă traiul în capitalele celor două ţări şi ce putere de cumpărare au angajaţii?

România şi Polonia au pro­filuri in­dustriale în care inginerii joacă un rol im­portant, de la auto­­motive şi produc­ţie indus­tri­ală până la energie, IT şi auto­ma­tizări.

Cele două pieţe oferă o­portunităţi profesionale similare, însă diferenţele de salarizare şi costul vieţii influenţează modul în care specialiştii îşi aleg locul de mun­că. În Varşovia, salariul net mediu este cu 50% mai mare decât în Bucureşti, dar şi costurile de trai, în special chiria şi utilităţile, sunt considerabil mai ridicate.

Salariile inginerilor din România şi Polonia sunt apro­piate pentru anumite specializări tehnice, dar există dife­ren­ţe în funcţie de specializare, nivel de experienţă şi responsa­bilităţi, conform datelor din studiile salariale Hays pentru România şi Polonia. De exemplu, un inginer de automati­zări din România are un salariu brut lunar cuprins între 11.500 şi 19.600 de lei (2.152 - 3.667 de euro), cu un nivel optim de 16.500 de lei (3.087 de euro), po­trivit studiului Hays Româ­nia. În Polonia, pentru aceeaşi specializare, intervalul este de 10.000 - 14.000 de zloţi brut lunar (2.271 - 3.179 de euro), iar nivelul optim este de 12.000 de zloţi (2.725 de euro).

„Un inginer care reduce consumul, previne o­prirea producţiei sau îmbunătăţeşte calitatea poa­te genera economii importante. Remuneraţia şi posi­bi­li­tăţile de avansare ar trebui să reflecte această con­tribuţie. Există însă diferenţe mari între spe­cia­lizări şi angajatori. Diploma este punctul de pleca­re. Experienţa practică, automatizările, capacitatea de a gestiona proiecte, limbile străine şi coordo­narea echipelor pot schimba substanţialnivelul unei oferte“, spune Sorina Faier, managing partner al companiei de recrutare Elite Searchers.

În cazul inginerilor de mentenanţă, intervalul salarial din România este de 10.700 - 16.000 de lei brut lunar (2.002 - 2.994 de euro), cu un nivel optim de 13.400 de lei (2.507 euro). În Polonia, sa­la­riile pentru această specializare se situează între 10.000 şi 14.000 de zloţi (2.271 - 3.179 de euro), cu un nivel optim de 12.000 de zloţi (2.725 de euro).

„În comparaţia cu Polonia, nu aş spune nici că România este automat la acelaşi nivel, nici că orice inginer câştigă mai bine acolo. Datele din cele două ţări nu permit însă o comparaţie perfectă, deoarece experienţa şi responsabilităţile poziţiilor pot fi diferite“, mai spune reprezentanta Elite Searchers.

Şi inginerii de proiect au intervale salariale care reflectă importanţa acestei specializări în am­be­le economii. În România, salariul brut lunar este cuprins între 11.800 şi 23.500 de lei (2.208 - 4.397 de euro), cu un nivel optim de 17.000 de lei (3.180 de euro). În Polonia, intervalul este de 9.000 -14.000 de zloţi (2.044 - 3.179 de euro), cu un nivel optim de 12.000 de zloţi (2.725 de euro).

În ingineria electrică, Hays România indică pentru un inginer de proiectare electrică un interval de 12.200–17.500 de lei brut lunar (2.283 - 3.274 de euro), cu un nivel optim de 15.000 de lei (2.807 euro). În Polonia, pentru un inginer electric, intervalul este de 10.000–14.000 de zloţi (2.271–3.179 de euro), cu un nivel optim de 12.000 de zloţi (2.725 de euro).

În zona ingineriei de proces, România are o diferenţiere între nivelurile de experienţă. Un inginer junior de proces câştigă între 8.000 şi 12.500 de lei brut lunar (1.497–2.339 de euro), cu un nivel optim de 9.200 de lei (1.721 de euro). Pentru un inginer senior de proces, intervalul urcă la 12.800–21.400 de lei (2.395–4.004 de euro), cu un nivel optim de 16.600 de lei (3.106 euro). În Polonia, pentru poziţia de Production/Process Engineer, intervalul este de 8.000–12.000 de zloţi (1.817–2.725 de euro), cu un nivel optim de 10.000 de zloţi (2.271 de euro).

Aşadar, în ambele ţări, nivelul remuneraţiei este influenţat de specializare, experienţa practică, complexitatea proiectelor şi responsabilităţile asu­mate. Pentru ingineri, pregătirea tehnică rămâne im­portantă, însă capacitatea de a lucra cu tehno­logii noi, de a gestiona proiecte şi de a coordona echipe poate influenţa semnificativ evoluţia profesională.

„O comparaţie relevantă trebuie făcută pentru acelaşi rol şi acelaşi nivel de experienţă, luând în cal­cul venitul anual, taxarea, bonusurile, beneficiile şi costul vieţii. La beneficii, aş analiza concret asigu­rarea medicală, transportul, sprijinul pentru relocare, formarea şi zilele de concediu, fără să presupun că toate companiile dintr-o ţară oferă acelaşi pachet.

Pentru mine, problema nu este doar cât plătim un inginer la angajare, ci şi ce motive îi oferim să rămână: proiecte interesante, tehnologie, autono­mie şi o perspectivă clară de creştere“, completează Sorina Faier.

 

Bucureşti şi Varşovia: două capitale cu pieţe de consum şi costuri diferite

O comparaţie între Bucureşti şi Varşovia arată şi cum arată bugetul lunar al unui angajat care locuieşte şi lucrează în cele două capitale. Potrivit datelor Numbeo, actualizate la 31 octombrie 2026, salariul net mediu lunar raportat ajunge la aproximativ 8.076 de zloţi (1.834 de euro) în Varşovia şi la 6.523 de lei (1.220 de euro) în Bucureşti.

Cele două oraşe au însă şi costuri de trai diferite. Potrivit aceleiaşi platforme, costul vieţii în Varşovia este cu 13,3% mai ridicat decât în Bucureşti, dacă nu este inclusă chiria, şi cu 29,8% mai mare atunci când sunt luate în calcul şi cheltuielile cu locuinţa.

Chiria pentru un apartament cu un dormitor în centrul Varşoviei ajunge la aproximativ 4.568 de zloţi (1.037 de euro) lunar, în timp ce în Bucureşti este de aproximativ 3.432 de lei (642 de euro). Pentru un apartament în afara centrului, chiria este de aproximativ 3.627 de zloţi (824 de euro) în Varşovia şi 2.231 de lei (417 euro) în Bucureşti.

Utilităţile sunt şi ele o altă componentă importantă a bugetului lunar. Pentru un apartament de 85 de metri pătraţi, costurile cu electricitatea, încălzirea, apa, răcirea şi salubritatea ajung la aproximativ 1.280 de zloţi (291 de euro) în Varşovia, faţă de 926 de lei (173 de euro) în Bucureşti.

Transportul public este o cheltuială relativ accesibilă în ambele capitale. Un abonament lunar costă aproximativ 110 zloţi (25 de euro) în Varşovia şi 100 de lei (19 euro) în Bucureşti.

Preţurile alimentelor sunt, în medie, cu 7,2% mai mari în Varşovia decât în Bucureşti, iar preţurile restaurantelor sunt cu 2,4% mai ridicate. Diferenţele variază însă în funcţie de produs.

Un kilogram de carne de vită costă aproximativ 57,19 zloţi (13 euro) în Varşovia, comparativ cu 57,5 lei (10,8 euro) în Bucureşti. În schimb, un litru de lapte costă aproximativ 4,12 zloţi (0,94 euro) în capitala Poloniei şi aproape 8 lei (1,47 euro) în Bucureşti.

Puterea de cumpărare locală este cu 15,5% mai mare în Varşovia, potrivit comparaţiei Numbeo. Platforma estimează că o persoană ar avea nevoie de aproximativ 18.220 de zloţi (4.137 de euro) în Varşovia pentru a menţine standardul de viaţă pe care îl poate avea cu 17.000 de lei (3.181 de euro) în Bucureşti, în condiţiile în care închiriază locuinţă în ambele oraşe.

Astfel de date ajută angajaţii care iau în calcul o experienţă profesională în cealaltă ţară. Costul locuirii, transportul şi cheltuielile curente sunt elemente care completează analiza unei oferte de muncă şi care pot influenţa bugetul disponibil după plata cheltuielilor de bază.

 

Cum arată salariile inginerilor din România şi Polonia

Automatizări: salariul optim este de 3.087 de euro brut în România şi 2.725 de euro în Polonia.

Mentenanţă: un inginer câştigă optim 2.507 euro brut în România şi 2.725 de euro în Polonia.

Inginer de proiect: nivelul salarial optim ajunge la 3.180 de euro în România, faţă de 2.725 de euro în Polonia.

Inginerie electrică: salariul optim este de 2.807 euro brut în România şi 2.725 de euro în Polonia.

Inginer de proces: nivelul optim variază între 1.721 de euro pentru un junior şi 3.106 euro pentru un senior în România. În Polonia, nivelul optim este de 2.271 de euro.

Sursa: Studiile salariale Hays România şi Hays Polonia. Salarii brute lunare, niveluri optime.

 

Bucureşti vs. Varşovia: salarii şi costul vieţii

Salariul net mediu: 1.834 de euro în Varşovia, faţă de 1.220 de euro în Bucureşti. Diferenţa este de aproximativ 50%.

Chiria în centru: 1.037 de euro în Varşovia şi 642 de euro în Bucureşti.

Chiria în afara centrului: 824 de euro în Varşovia şi 417 euro în Bucureşti.

Utilităţi pentru un apartament de 85 mp: 291 de euro în Varşovia şi 173 de euro în Bucureşti.

Abonament lunar de transport: 25 de euro în Varşovia şi 19 euro în Bucureşti.

Costul vieţii: este cu 13,3% mai ridicat în Varşovia fără chirie şi cu 29,8% mai ridicat dacă este inclusă şi chiria.

Puterea de cumpărare locală: este cu 15,5% mai mare în Varşovia.

Sursa: Numbeo, date actualizate la 31 octombrie 2026.

 

Urmărește Business Magazin

COVER STORY. Businessul din spatele zâmbetului: cum a ajuns DentOP în topul clinicilor stomatologice

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.