De atunci, incidente similare au fost raportate în Germania, Danemarca, Norvegia şi statele baltice, informează AP.

Incursiunile aeriene neautorizate în spaţiul aerian al NATO au devenit o sursă majoră de îngrijorare pentru aliaţi, ridicând întrebări despre gradul de pregătire al alianţei împotriva Rusiei şi provocând discuţii despre necesitatea unui „zid de drone” de-a lungul frontierelor europene.

Pe 10 septembrie, un roi de drone ruseşti a zburat în spaţiul aerian al Poloniei, forţând avioanele NATO să se grăbească să le intercepteze şi să doboare unele dintre dispozitive. A fost prima întâlnire directă între NATO şi Moscova de când Rusia a lansat războiul total împotriva Ucrainei pe 24 februarie 2022.

Câteva zile mai târziu, avioanele NATO au escortat trei avioane de luptă ruseşti în afara spaţiului aerian al Estoniei.

În Germania, Aeroportul din München a fost închis de două ori la începutul lunii octombrie din cauza observării unor drone.

În Danemarca, drone au survolat aeroportul din Copenhaga pe 22 septembrie, provocând perturbări majore ale traficului aerian în cel mai mare aeroport din Scandinavia. Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a calificat incidentul drept „cel mai grav atac asupra infrastructurii critice daneze de până acum”, neexcluzând implicarea Rusiei.

În Norvegia, în aceeaşi seară, o dronă a fost semnalată la aeroportul Oslo, forţând toate zborurile să utilizeze o singură pistă. Autorităţile investighează posibile legături între cele două incidente.

Dronele au survolat patru aeroporturi daneze mai mici între 24 şi 25 septembrie, inclusiv două care servesc drept baze militare. Ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen, a declarat că în spatele „zborurilor sistematice” se află probabil un actor „profesionist”.

Presa daneză a raportat că drone au fost văzute în apropierea bazei aeriene Karup, cea mai mare bază militară din Danemarca, dar Ministerul Apărării a refuzat să confirme, invocând motive de securitate operaţională.

Autorităţile germane au investigat afirmaţiile că drone neidentificate ar fi spionat infrastructura critică din statul nordic Schleswig-Holstein. Mai multe drone au fost observate pe 25 septembrie deasupra unei centrale electrice din Kiel, în apropierea unui spital universitar, lângă un şantier naval din oraşul portuar, deasupra fabricii TKMS din Kiel, un furnizor de tehnologii de apărare maritimă şi deasupra clădirilor guvernamentale şi a rafinăriei de petrol Heide. Alte drone suspecte au fost observate deasupra unei baze militare din Sanitz, în statul Mecklenburg-Pomerania Occidentală.

Estonia a convocat un diplomat rus pentru a protesta după ce trei avioane de vânătoare ruseşti au intrat fără permisiune în spaţiul său aerian şi au rămas acolo timp de 12 minute.

În Lituania, joi, în jurul orei 18:00, două avioane militare ruse – un SU-30 şi un avion de realimentare IL-78 – au zburat în spaţiul aerian pe o distanţă de aproximativ 700 de metri. Avioanele au zburat mai departe după aproximativ 18 secunde. Preşedintele lituanian a calificat incidentul drept o încălcare flagrantă a integrităţii teritoriale.

Forţele armate lituaniene cred că avioanele ar fi putut efectua exerciţii de realimentare în exclava rusă Kaliningrad. Două avioane de vânătoare spaniole care efectuau misiuni de poliţie aeriană NATO au fost trimise în zonă.

Ministerul Apărării din Rusia a respins afirmaţia, susţinând că avioanele Su-30 au efectuat zboruri de antrenament deasupra Kaliningradului, respectând strict regulile.

Rusia a fost acuzată pentru unele dintre aceste incidente, dar neagă că ar fi făcut ceva intenţionat. Autorităţile europene nu au divulgat multe detalii despre intruziunile dronelor, unele recunoscând public survolurile abia după câteva zile.

În alte cazuri, autorităţile nu au putut confirma sesizările. La un moment dat, autorităţile daneze au fost inundate cu 500 de sesizări în 24 de ore, dintre care unele s-au dovedit a fi doar stele pe cer.

Miniştrii europeni ai apărării au convenit să dezvolte un „zid de drone” de-a lungul frontierelor lor pentru a detecta, urmări şi intercepta mai bine dronele care încalcă spaţiul aerian european.

Ţările se străduiesc să găsească soluţii pentru a răspunde la această situaţie, inclusiv să decidă dacă să permită autorităţilor să doboare dronele. Unii oficiali europeni au descris incidentele ca fiind teste ale Moscovei pentru a vedea reacţia NATO, ceea ce a ridicat întrebări cu privire la gradul de pregătire al alianţei împotriva Rusiei.