România ar putea deveni în curând o nouă putere a gazelor naturale, cu Ungaria jucând un rol principal, este o concluzie la care a ajuns un think-tank eco­no­mic citat adesea de presa apropiată de guver­nul maghiar. Analiza Fundaţiei de Cercetare Economică Oeconomus se referă la gazele naturale care vor fi extrase din Marea Neagră, din perimetrul Neptun Deep, şi care nu doar că „vor întări independenţa energetică a Româ­niei, ci şi vor aduce o nouă eră pentru piaţa regională a energiei“.

Rolul Ungariei începe de la interconectorul Arad-Seghedin. Pe acolo Ungaria este deja co­nectată fizic la infrastructura de gaze a Româ­niei. Surplusul de combustibil pe care România l-ar exporta în această direcţie, după începerea activităţii de exploatare în Neptun Deep, ar putea ajuta Ungaria să înlocuiască o parte din gazele importate din Rusia. Potrivit unui analist de la Oeconomus, această schim­ba­re va îmbu­nă­tăţi securitatea aprovizionării cu e­nergie a regiunii şi va pune presiuni descen­dente pe preţurile gazelor de pe pieţele regionale.

În plus, Ungaria îşi va putea întări şi mai mult poziţia de hub energetic regional mulţu­mită capacităţii semnificative de stocare a ga­zelor, care ar putea fi utilizată pentru a facilita exporturile României.

Ministrul maghiar al afacerilor externe şi comerţului Péter Szijjártó a exprimat în repe­tate rânduri interesul pu­ternic al guvernului Ungariei pentru extragerea gazelor în Româ­nia, se arată în analiza Oeco­nomus. Însă guver­nul de la Bucureşti rămâne prudent în legătură cu eventualele angaja­mente de export în con­diţiile în care mulţi oameni din România consi­deră că gazele din Marea Neagră ar trebui să fie folosite cu prio­ritate pentru nevoile interne ale ţării, continuă raportul. O bună parte din construcţia analizei este făcută pe scenariul în care România va exporta gaze.

Un risc pentru Neptun Deep este războiul din Ucraina. „Cu toate acestea, realizarea pro­iectului va fi crucial nu doar pentru România, ci şi pentru independenţa energetică a întregii re­giuni. Pentru Ungaria, acesta ar putea des­chide accesul la o nouă sursă alternativă de gaze, sigură şi apropiată geografic, care ar putea remodela semnificativ piaţa de gaze din Europa Centrală în următorii ani.“

În ultimii ani, Ungaria a făcut tot ce a putut pentru a se poziţiona în mijlocul fluxului regio­nal de gaze. Importă de la Rusia, de la Azerbai­djan, s-a abonat la gazele turkmene şi primeşte gaze naturale lichefiate aduse cu vaporul până în Croaţia. Însă gazele ruseşti aduc probleme din ce în ce mai mari, iar cele turkmene mai au până să ajungă. Cele azere fac cale lungă, tre­când prin Turcia, Grecia şi Bulgaria. Deşi im­portante, gazele sunt doar o componentă a mecanismului din ce în ce mai complex de creştere a suveranităţii energetice a ţării.

Iar această suveranitate, sub care se ascun­de ideea de surse multiple şi sigure care să asi­gure energie ieftină, este vitală pentru succesul politicii de reindustrializare forţată, creatoare de locuri de muncă, pe care insistă de câţiva ani încoace guvernul lui Viktor Orban. Spre exemplu, energia nucleară este esen­ţială pentru siguranţa energetică pe termen lung a Ungariei, a declarat recent Szijjártó. Ce­re­rea globală de electricitate în prezent creşte exploziv din cauza tranziţiei la maşini electrice în industria auto, a utilizării la scară din ce în ce mai largă a siste­melor de răcire şi încălzire, a creşterii perfor­manţei industriei şi a construirii de centre de date mari, a explicat ministrul.

Pentru a putea fi acoperită această cerere, tre­buie avute în vedere următoarele aspecte: apro­vizionarea trebuie să acopere necesităţile, trebuie să fie stabilă, sigură, ieftină şi priete­noasă cu mediul, iar toate acestea trebuie ga­ran­tate pe termen lung. Doar energia nucleară poate în­deplini toate aceste condiţii. De aceea, Ungaria este hotărâtă să-şi extindă capacităţile nucleare. În acest sens, Ungaria lucrează la prelungirea duratei de viaţă a reactoarelor existente şi construieşte două unităţi noi, cu tehnologie şi bani din Rusia.

De asemenea, Ungaria intenţionează să colaboreze cu SUA în privinţa energiei nucleare instalând reactoare modulare mici cu tehnologie americană. Acest aspect va fi discutat de Orban direct cu Trump la întâlnirea lor programată pe 7 noiembrie la Casa Albă, potrivit Index.hu, care citează surse din guvernul maghiar.

Astfel, se observă că şi în privinţa energiei nucleare Ungaria s-a poziţionat la răscruce de influenţe – tehnologii din Rusia şi SUA, bani din Rusia şi colaborare cu Franţa pentru reactoarele tradiţionale noi. Discuţiile Trump-Orban vor acoperi şi tema GNL, prin care SUA au înlocuit Rusia ca furnizor strategic de gaze pentru Europa. Ungaria importă deja GNL, probabil şi din SUA, prin acorduri istorice cu Shell şi ENGIE.

Dar la contractele pe termen lung cu Gazprom nu vrea să renunţe. Cât de importante sunt coordonatele menţionate de ministrul maghiar Szijjártó pentru securitatea energetică reiese din decizia Chinei de a oferi energie ieftină pentru creşterea industriei locale a cipurilor AI.

Iar în SUA Google repune în funcţiune o centrală nucleară, investind în acelaşi timp în dezvoltarea altora. În general pentru a fi relevant în noua eră a AI şi marilor centre de date, un stat trebuie să asigure energie ieftină din abundenţă. Guvernul maghiar chiar vorbeşte de o „suveranitate“ a datelor.