Stimulii senzoriali, precum atingerea şi mirosul, pot anula efectele dietelor restrictive asupra duratei de viaţă. Acestea suprimă gena cheie a longevităţii, numită fmo-2. Descoperirea ar putea duce la prelungirea vieţii fără diete extreme şi chinuitoare, scrie Science Daily.

Cercetarea, publicată în PNAS, foloseşte organismul model C. elegans, un vierme studiat pe scară largă, pentru a investiga modul în care semnalele de mediu şi accesul la hrană influenţează longevitatea. Când gena fmo-2 este supraactivată, viermii devin ciudat de indiferenţi la pericol şi hrană, sugerând un compromis între durata de viaţă şi comportament.

Scott Leiser de la Universitatea din Michigan şi Safa Beydoun au descoperit că experienţele senzoriale precum atingerea pot opri efectele benefice ale dietei restrictive. Pentru a testa această ipoteză, ei au aşezat viermi pe un strat de bile care imitau senzaţia bacteriei E. coli pe care o întâlnesc în mod normal în timpul hrănirii.

Acest indiciu tactil uşor a fost suficient pentru a suprima activitatea genei fmo-2 în intestin şi a redus prelungirea duratei de viaţă produsă de obicei de restricţia alimentară. Experimentele au revelat că atingerea activează un circuit neural care modifică semnalele din celulele care eliberează dopamină şi tiramină, reducând beneficiile restricţiilor alimentare asupra longevităţii.

„Enzima fmo-2 remodelează metabolismul şi, ca rezultat, creşte durata de viaţă”, a explicat Leiser.

„Fără enzimă, restricţia alimentară nu duce la o durată de viaţă mai lungă”.

Vestea bună: „Dacă am putea induce fmo-2 fără a elimina alimentele, am putea activa răspunsul la stres şi am putea păcăli creierul să vă facă să trăiţi mai mult”.

„Credeţi sau nu, majoritatea ideilor centrale şi tipurilor de metabolism pe care le studiem sunt conservate de la viermi la oameni”, a spus Leiser. Atât oamenii, cât şi viermii eliberează hormoni, inclusiv adrenalină sau dopamină, ca răspuns la ceea ce simt în jurul lor.

Cercetările anterioare au arătat că simplul miros al hranei poate contracara beneficiile restricţiei alimentare pentru supravieţuire.

Într-un studiu separat publicat în Science Advances, echipa a descoperit că enzima influenţează comportamentul în moduri surprinzătoare. Viermii modificaţi genetic pentru a supraexprima fmo-2 au devenit bizari: nu s-au retras din faţa bacteriilor periculoase şi nu s-au oprit să se hrănească, aşa cum ar fi făcut viermii normali. Practic, au devenit indiferenţi la lumea din jurul lor.

„Orice intervenţie pentru prelungirea vieţii va avea efecte secundare şi credem că unul dintre aceste efecte secundare va fi comportamental”, a spus Leiser.

„Prin înţelegerea acestei căi, am putea furniza suplimente pentru a compensa unele dintre aceste efecte comportamentale negative”.

Leiser intenţionează să continue investigarea modului în care creierul, metabolismul, comportamentul şi sănătatea interacţionează, cu scopul de a dezvolta medicamente care vizează aceste căi naturale pentru a prelungi viaţa fără sacrificiile dietelor extreme.