Un joc periculos: băncile centrale ale lumii pornesc într-un război valutar inversat pentru îmblânzirea inflaţiei

Autor: Catalina Apostoiu Postat la 23 iunie 2022 181 afişări

Disperaţi să îmblânzească creş­te­rea preţurilor, bancherii centrali se întrec în a întări puterea de cum­părare pe plan local în detrimentul exportatorilor, potrivit Bloomberg Businessweek.

Un joc periculos: băncile centrale ale lumii pornesc într-un război valutar inversat pentru îmblânzirea inflaţiei

Disperaţi să îmblânzească creş­te­rea preţurilor, bancherii centrali se întrec în a întări puterea de cum­părare pe plan local în detrimentul exportatorilor, potrivit Bloomberg Businessweek.

Totul a început cu Isabel Schnabel, de la BCE. În februarie, aceasta a arătat un grafic indicând cât de mult slăbise euro în raport cu do­larul. Două luni mai târziu, Tiff Macklem de la Bank of Canada de­plângea declinul dolarului Canadian. Preşedintele băncii centrale elveţie­ne, Thomas Jordan, a sugerat că şi-ar dori să vadă un franc mai puternic.

Dolarul american era în a­preciere puternică, cu Fed-ul pregă­tin­du-se să combată agresiv inflaţia. Aşa că, una după alta, şi alte bănci centrale, la fel de disperate să re­strân­gă creşterea continuă a inflaţiei în propria ogradă, au început să e­mită semnale nu foarte subtile că şi-ar dori monede mai solide, care ajută la reducerea costului importurilor.

Este o formă de intervenţie atât de rară, încât simplele comentarii ale băncilor au mişcat pieţele. Pe 16 iunie, două dintre ele au plusat: Elveţia a surprins traderii cu prima majorare de dobânzi din 2007, trimi­ţând francul la cel mai ridicat nivel din 7 ani. Câteva ore mai târziu, Banca Angliei şi-a anunţat propria majorare de dobânzi şi a semnalat noi viitoare majorări consistente.

Valoarea monedelor a devenit o parte din ce în ce mai însemnată din ecuaţia inflaţiei. Michael Cahill, economist la Goldman Sachs, spune că nu-şi aminteşte vreo perioadă an­teri­oară în care băncile centrale ale ţărilor dezvoltate să fi ţintit monede mai puternice atât de agresiv. A­ceastă competiţie este supranumită război valutar inversat pentru că timp de peste un deceniu ţările au căutat opusul.

O monedă mai slabă însemna ca firmele locale să poată exporta la preţuri mai competitive, susţinând creşterea economică. Însă, cu preţurile la orice în creştere dramatică, întărirea puterii de cumpărare a devenit brusc mai importantă.

Este un joc periculos. Scăpată de sub control, această competiţie internaţională riscă să declanşeze oscilaţii dramatice ale valorii majorităţii monedelor dominante, să afecteze producătorii care depin de exporturi, să dea peste cap finanţele multinaţionalelor şi să mişte poverile inflaţiei în jurul lumii.

Războaiele valutare sunt un joc cu sumă zero. Sunt câştigători şi perdanţi. Toate ţările „vor acelaşi lucru, dar acest lucru nu este posibil în lumea valutară“, avertizează Alan Ruskin, strateg Deutsche Bank.

Din 1985, când a avut loc una dintre cele mai remarcabile intervenţii guvernamentale de amploare de pe pieţele valutare, guvernele au intervenit rar atât de explicit pentru a influenţa valoarea monedelor. Încercările mai subtile sunt mai obişnuite.

În războiul actual, dolarul american puternic are cel mai mult de pierdut. Aprecierea acestuia din 2022 s-a dovedit o binecuvântare pentru un Fed care încearcă să combată cea mai accelerată inflaţie din patru decenii.

America nu se va mai bucura probabil mult timp de acest avantaj. Majorările de dobânzi decise de băncile centrale elveţiană şi britanică au apăsat deja asupra dolarului.

În ce măsură exact contribuie aprecierea unei monede la reducerea inflaţiei rămâne neclar. Gradul în care un curs valutar afectează indicatorul preţurilor de consum s-a dovedit minim, potrivit Citigroup. Însă într-o eră cu inflaţia galopantă, beneficiile ar putea fi mai mari.

Experţii avertizează că orice intervenţie guvernamentală presupune un risc ridicat de eşec.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
inflatie,
banci,
razboi,
preturi

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.