Mihaela Bilic a publicat un mesaj pe Facebook prin care explică modul în care apar şi se manifestă problemele la nivel intestinal.

„Digestie dificilă, oboseală, infecţii repetate…cauza ar putea fi disbioza, un dezechilibru la nivel intestinal. Microbiota sau flora intestinală reprezintă ansamblul de bacterii, virusuri şi alte microorganisme prezente în tubul digestiv. Compusă din 100.000 de miliarde de microorganisme din specii diferite microbiota are o greutate de aproape 2 kg la un adult. Ea participă activ la digestie, are rol esenţial în imunitate, influenţează echilibrul sistemului nervos şi endocrin. Stresul, alimentaţia dezechilibrată, tratamentul cu antibiotice, infecţiile virale sau bacteriene pot altera echilibrul intestinal şi apare disbioza. Cum se manifestă? Tulburări digestive cu balonare diaree sau constipaţie, infecţii recidivante sau cronice, oboseală persistentă, afecţiuni ale pielii, modificări de apetit”, a explicat Mihaela Bilic.

Potrivit medicului, alimentaţia joacă un rol cheie, prea mult zahăr, grăsimi saturate şi alimente ultra procesate afectând microbiota. Bilic a mai transmis că sunt trei categorii de nutrienţi esenţiali pentru microbiotă: probiotice, prebiotice şi postbiotice.

Primele sunt alimentele fermentate, care conţin bacterii vii, iar rolul lor este să completeze şi să regenereze coloniile bacteriene din intestin.

„De la iaurt şi lapte bătut, la drojdie, bere, murături şi borş, tot ce este obţinut prin fermentaţie conţine lactobacili şi bifidobacterii, deci are efect probiotic. Kefirul este o băutură fermentată pe bază de lapte cu o concentraţie de probiotice de 10 ori mai mare decât în iaurt: în iaurt avem 2-4 specii de bacterii şi 1-5 miliarde fermenţi activi, în timp ce Kefirul conţine 20-40 specii de bacterii şi 7-50 miliarde de fermenţi activi. La capitolul legume lactato-fermentate varza murată este premiantă, alături de kimchi (varianta coreană de legume în saramură), miso (pasta de soia fermentată) şi kombucha (ceai negru sau verde fermentat)”, a adăugat Mihaela Bilic.

Prebioticele înseamnă hrana de care are nevoie flora intestinală, a mai arătat medicul nutriţionist. Cele mai cunoscute prebiotice sunt fibrele şi amidonul rezistent. Ele nu pot fi digerate, nu au rol nutritiv pentru organism, dar ajung în colon şi hrănesc bacteriile benefice.

„Pastele făinoase, cartofii şi orezul consumate după ce s-au răcit. Conţin amidon recristalizat care nu mai poate fi absorbit din intestin, dar este fermentat în colon de către microbiotă. Lintea şi fasolea boabe conţin o categorie specială de fibre solubile cu efect prebiotic şi impact pozitiv pe nivelul glicemiei şi colesterolului din sânge. Pectinele din piersici, mere şi caise sunt tot o categorie de fibre solubile care hrănesc microbiota. Astfel de pectine găsim şi în căpşuni, morcov, dovlecel şi cartof dulce. Fibrele insolubile din sparanghel, anghinare, ceapă, praz şi banane verzi se numesc FOS, adică fructo-oligo-saharide şi au rolul de a hrăni bacteriile benefice din intestin”, a scris Mihaela Bilic pe reţeaua de socializare.
Ea a mai anunţat că postbiotice înseamnă compuşii activi care iau naştere din fermentarea alimentelor prebiotice.

„Este vorba de acizi graşi cu lanţ scurt care acţionează la nivelul intestinului, cel mai cunoscut fiind acidul butiric. Acesta reglează permeabilitatea intestinului şi reduce trecerea de toxine, poluanţi şi bacterii nocive în circulaţia sangvină. Unde găsim postbiotice? În unt şi grăsimea din produsele lactate. Pe lângă vitaminele A şi D, calciu, acid linoleic şi acizi graşi antiinflamatori, laptele este unul din puţinele alimente care conţine butirat în mod natural”, a precizat Mihaela Bilic.

Concluzia medicului este următoarea: „Echilibru intestinal cu un trio inedit: Kefir, unt şi banane verzi”.