Tot companiile private trebuie să taie din numărul de angajaţi ca să plătească creşterile de taxe şi impozite: În timp ce doar Petrom trebuie să restructureze imediat 10% din forţa de muncă, adică 1.000 de angajaţi, guvernul Bolojan, partidele nu reuşesc să se înţeleagă nici pentru o restructurare de doar 1% din întregul sectorul bugetar, adică 13.000 de angajaţi
Într-o întâlnire cu analiştii dedicată analizării rezultatelor financiare din T3/2025, conducerea OMV Petrom, cea mai mare companie din România, a confirmat oficial că este în plin proces de reducere a numărului de angajaţi.
OMV Petrom, la nivel de grup, a avut în 2024 venituri de 35,8 miliarde de lei, în scădere cu 8%, şi un profit net de 4,2 miliarde de lei, plus 4%. La 9 luni din acest an veniturile totale au fost de 26,8 miliarde de lei, plus 1%, în timp ce profitul net raportat a fost de 3,4 miliarde de lei, minus 13%.
OMV Petrom este cel mai mare contribuabil la bugetul de stat - taxe, impozite, dividende -, cu peste 16 miliarde de lei.
Chiar dacă nu este într-o situaţie proastă ci dimpotrivă, compania fiind profitabilă, OMV Petrom încearcă să-şi ţină costurile sub control pentru că analiştii, acţionarii şi investitorii la Bursă nu iartă.
După grupul austriac OMV, statul este al doilea acţionar al OMV Petrom cu 20% din capital şi doi membri în Consiliul de Administraţie.
Fără să fie în prim-plan, cum este OMV Petrom care, fiind o companie listată la Bursă, trebuie să raporteze toate informaţiile, multe alte companii private, atât companii antreprenoriale româneşti cât şi multinaţionale, sunt în plin proces de analiză a organigramelor şi chiar au început restructurările.
Atâta timp cât nu se fac investiţii care să necesite noi angajaţi, companiile nu au de ce să majoreze numărul de angajaţi.
Dimpotrivă, condiţiile economice din piaţă, care nu sunt cele mai bune – inflaţie mare, dobânzi mari, scăderea consumului, scădere industrială, scădere economică -, determină din ce în ce mai multe companii să reanalizeze organigramele, chiar dacă poziţia lor financiară este bună.
Instabilitatea politică, fiscală şi economică este extrem de prezentă în discuţiile de buget pentru 2026 în cadrul companiilor private.
În următorul an vom auzi că din ce în ce mai multe companii private care fac restructurări şi nu neapărat că sunt pe pierdere sau nu au bani de salarii, ci că trebuie să rămână competitive într-o piaţă din ce în ce mai complicată şi austeră, cu o creştere economică de doar zero şi ceva la sută.
În continuare toate instituţiile statului, de care avem sau nu nevoie, sunt la locul lor, iar orice restructurare din declaraţii politice se pierde pe drum când se ajunge la decizia unor măsuri concrete.
În timp ce OMV Petrom, unde statul/guvernul/Ministerul Energiei este al doilea acţionar, are un plan de restructurare a 1.000 de persoane, dintre care 600 aproape că au plecat deja, partidele din coaliţia de guvernare se luptă să facă o mare restructurare, care să vizeze 1% din numărul de angajaţi la stat, adică 13.000 din 1,3 milioane.
Tot planul premierului Bolojan, cel puţin anunţat din declaraţii la preluarea mandatului, pentru a opera o reducere de personal la nivelul sectorului bugetar de 10%, s-a pierdut pe drum. Nici 1% nu reuşeşte să facă.
PSD, dar până la urmă chiar toate partidele din coaliţie – PNL, USR, UDMR -, nu prea agrează restructurarea bugetarilor, aşa că planul lui Bolojan va fi un mare eşec.
Mai degrabă politicienii, partidele, tot aparatul administrativ de stat ar vota cu două mâini majorarea din nou a taxelor şi impozitelor decât vreun plan pentru o restructurare bugetară a numărului de angajaţi.
ARICE, o instituţie a statului care ar trebui să promoveze exporturile României, este mult mai puternică decât premierul Bolojan.
Partidele îl vor da jos pe premierului Bolojan, sau oricare alt premier, dacă cineva se leagă de poziţiile bugetare şi cine le ocupă.
Restructurarea bugetară este un pariu pierdut de oricine ar veni la Palatul Victoria.
Nu contează că guvernul are un deficit bugetar imens (încă 150 de miliarde de lei în acest an, adică 30 de miliarde de euro), că statul, cu tot sistemul lui, trăieşte din împrumuturi, nu contează că datoria publică va ajunge îndată la un nivel nesustenabil.
Aşa că firmele private vor fi nevoite să se restructureze pentru a face faţă instabilităţii politice şi economice, pentru a face faţă declaraţiilor liderilor politici care compun coaliţia de guvernare care se războiesc zi de zi şi induc o stare de nelinişte în rândul investitorilor, vor da din nou oameni afară pentru a face faţă scăderii veniturilor şi necesităţii reducerii cheltuielilor.
În timp ce guvernul nu a mişcat nimic în privinţa reducerii cheltuielilor, în cea mai bună situaţie anumite poziţii au rămas îngheţate, companiile private restructurează deja în avans.
Problema este că vor restructura în continuare, pentru că guvernul, partidele, liderii politici care susţin coaliţia de guvernare nu au niciun plan de relansare economică real, care să necesite noi investiţii, noi angajări, noi majorări salariale pentru a atrage oameni.
Din declaraţii, din retorică nu se face nicio restructurare şi tare mi-e teamă că vom ajunge anul viitor la necesitatea unor alte majorări de taxe şi impozite, factură care va fi plătită în cea mai mare parte de companiile private şi mai ales de angajaţii din companiile private, pentru că firmele vor fi nevoite să înceapă alte programe de restructurare.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe alephnews.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro













