Europa Centrală şi de Est se află de luni întregi în prima linie a bătăliei cu inflaţia, conducând atât din punct de vedere al accelerării presiunilor in­flaţioniste, cât şi al eforturilor câteo­dată inegale ale băncilor cen­trale din regiune de a le restrânge, scrie Euractiv.

În timp ce în Europa occidentală preţurile sunt aşteptate a fi aduse sub control în decurs de un an, în această regiune inflaţia ar putea persista.

Preţurile pâinii şi brânzei au cres­cut cu aproximativ 70% în termeni anuali în Ungaria în septembrie, în timp ce preţurile zahărului au urcat cu 50% în Polonia.

Cu sindicatele negociind majo­rări salariale consistente pentru men­ţinerea puterii de cumpărare şi com­paniile majorând preţurile pentru a-şi proteja marjele de profit, riscurile ca încetinirea economică ce urmează să nu restrângă inflaţia în măsura în care bancherii centrali speră sunt în creştere. În Ungaria, inflaţia nu pare deocamdată să fi atins un vârf, iar puterea de cumpărare a salariilor s-a deteriorat în septembrie, potrivit Budapest Business Journal.

„Cu cât inflaţia şi presiunile sala­riale se menţin atât de puternice, cu atât creşte riscul ca dobânzi mai mari şi creşteri mai însemnate ale şoma­jului să fie necesare pentru slăbirea cererii şi restabilirea stabilităţii preţu­rilor“, a declarat Nicholas Farr, eco­nomist în cadrul Capital Economics, pentru Euractiv.

Credibilitatea băncilor centrale din regiune a fost testată luna trecută când prăbuşirea forintului a forţat banca centrală maghiară să opereze o majorare de urgenţă a dobânzii la săptămâni după ce aceasta încercase să pună capăt scumpirii creditului cu inflaţia încă în creştere.

Şi în Polonia, majoritatea strate­gi­lor băncii centrale sugerează un sfâr­şit al majorărilor de dobânzi cu creşterea aşteptată să încetinească puternic în 2023, însă menţinerea inflaţiei sub control ar putea fi dificilă cu guvernul având în plan cheltuieli înaintea alegerilor naţionale.

În Cehia, guvernatorul băncii centrale Ales Michl a anunţat că dobânzile se vor menţine ridicate pentru o vreme, o reducere nefiind prognozată încă, în condiţiile în care presiunile inflaţioniste din afară se menţin ridicate, scrie Reuters.

Gospodăriile din regiune se aşteaptă la noi creşteri de preţuri, iar negocierile salariale vor conduce la o creştere mult mai mare a salariilor decât în trecut, notează Euractiv.

Impactul economic al războiului din Ucraina a exacerbat presiunile inflaţioniste deja ridicate datorate deficitelor de forţă de muncă, anilor de costuri de finanţare ultrascăzute şi stimulente fiscale. Iar în ECE nu există niciun semn că presiunile asupra preţurilor vor slăbi în curând.

Marek Drimal, strateg la SocGen, se aşteaptă ca inflaţia din Polonia să atingă un vârf de peste 20% în februarie şi să depăşească 10% cel puţin până la sfârşitul anului 2024. Inflaţia din Ungaria ar putea atinge 24% în februarie-aprilie, ajungând la o singură cifră la mijlocul anului 2024.

Potrivit unui sondaj al băncii centrale cehe, companiile se aşteaptă ca inflaţia anuală să se situeze la 10,3% într-un an şi la 7,5% în trei ani.

Economiştii Erste avertizează că inflaţia din regiune ar putea deveni un „fenomen persistent“.