România are 7,9 milioane de gameri – aproape 70% dintre utilizatorii de internet din ţară se joacă cel puţin o dată pe lună -, iar dintre aceştia, circa 46% sunt tineri care fac parte din generaţia Z, arată rezultatele celei mai recente cercetări naţionale privind comportamentul utilizatorilor de jocuri video din ţară, publicate de Asociaţia Dezvoltatorilor de Jocuri Video din România (RGDA) şi cuprinse în platforma Izi Data.

Tinerii din generaţia Z  sunt cei mai implicaţi jucători: 22% dintre ei declară că petrec peste patru ore pe zi în jocuri. Ei preferă PC-ul sau consola şi cumpără frecvent jocuri digital.

Studiul a inclus două eşantioane: unul naţional, cu peste 1.043 de respondenţi între 15 şi 64 de ani, şi unul axat pe jucătorii activi, cu 1.038 de persoane care se joacă frecvent pe PC/laptop, consolă, mobil sau tabletă.

Rezultatele studiului conturează şi un profil al gamerului român în 2025. PC-ul sau laptopul rămân cele mai folosite platforme: 61% dintre jucătorii activi le folosesc, iar 42% le consideră preferate. Urmează mobilurile/tabletele (55% le folosesc), iar consolele câştigă teren — 46% dintre gameri le folosesc, 30% le preferă ca principală platformă.

Un gamer român activ foloseşte, în medie, aproape trei platforme diferite, semn că experienţa de gaming devine tot mai diversă şi adaptată stilului de viaţă.

În ceea ce priveşte achiziţiile, 67% dintre jucătorii activi investesc lunar în jocuri pentru consolă, în timp ce magazinele digitale precum Steam sau Epic Store rămân principalele surse de achiziţie, deşi cu o uşoară scădere faţă de 2022, potrivit studiului RGDA. Pirateria este în scădere, iar tot mai mulţi jucători aleg să cumpere jocurile cu plată.

Tehnologiile bazate pe inteligenţă artificială sunt percepute pozitiv: 80% dintre respondenţi consideră că AI va facilita dezvoltarea jocurilor, iar 74% anticipează apariţia de conţinut nou generat automat.

Gen Z nu doar că se joacă des şi mult, dar este şi cea mai activă generaţie pe partea de conţinut video: 85% dintre tinerii Gen Z urmăresc conţinut de gaming online, în special pe YouTube. Mulţi dintre ei petrec peste 3–4 ore pe zi pe social media şi video legat de jocuri, iar 3 din 4 jucători din Gen Z urmăresc constant stream-uri, clipuri şi review-uri de gaming.

Studiul mai arată că 57% dintre jucători folosesc aplicaţii bancare pentru a gestiona plăţile în jocuri, iar 79% nu au raportat probleme legate de pierderi financiare. Aproximativ jumătate dintre consumatori plătesc lunar pentru jocuri sau conţinut suplimentar.

De ce se joacă generaţia Z într-o măsură atât de mare? Studiul scoate la iveală mai multe motive: 64% joacă pentru relaxare după o zi obositoare, 51% consideră gamingul un hobby, iar 32% îl folosesc pentru a combate plictiseala.

Cele mai populare genuri în rândul tinerilor sunt jocurile de acţiune şi cele de tip shooter.

Pentru gen Z, gamingul nu mai e doar un hobby — e o parte din viaţa socială, entertainment, identificare culturală şi comunicare. Studiul RGDA nu surprinde doar cifre, ci un fenomen real: tinerii de azi investesc timp, bani şi emoţie în gaming, îl integrează cu streamingul, social media, participarea la evenimente şi fac din el o formă de socializare şi exprimare.

Pe scurt, pentru mulţi tineri, a fi gamer a devenit la fel de natural ca a asculta muzică sau a urmări seriale. Iar cifrele — aproape 8 milioane de gameri — confirmă că gamingul e, mai nou, parte din mainstreamul românesc.