Într-o scrisoare deschisă transmisă către Guvernul României, Ministerul Transporturilor, Inspecţia Muncii, Consiliul Concurenţei şi alte instituţii competente, preşedintele Asociaţiei Şoferilor Autonomi, Cristian Rădoeşteanu, susţine că actualul sistem ar putea încălca principiile constituţionale şi legislaţia europeană.

Ce reclamă şoferii

Potrivit documentului, platformele aplică un sistem denumit „rata de acceptare”, prin care şoferii sunt monitorizaţi în funcţie de numărul curselor acceptate. Scăderea acestei rate poate duce la limitarea accesului la comenzi sau chiar la dezactivarea permanentă a contului.

„În mod aparent, şoferul este ‘partener independent’. În realitate însă, prin mecanismul ratei de acceptare se exercită o presiune constantă asupra acestuia pentru a accepta aproape toate comenzile primite, indiferent de rentabilitate, distanţă sau condiţii”, se arată în scrisoarea deschisă.

Reprezentanţii şoferilor susţin că blocarea contului echivalează, în practică, cu pierderea instantanee a sursei de venit: „În această activitate, blocarea unui cont pentru acest motiv înseamnă faliment, acel transportator devine inactiv economic instantaneu.”

Invocarea Constituţiei şi a legislaţiei penale
În document este invocat articolul 42 din Constituţia României, care interzice munca forţată.

Potrivit semnatarilor, „orice formă de constrângere indirectă, prin ameninţarea cu pierderea accesului la muncă, poate constitui o atingere gravă a libertăţii economice şi a libertăţii muncii”.

De asemenea, este menţionată legislaţia penală privind exploatarea unei persoane şi supunerea la muncă forţată sau obligatorie, precum şi O.U.G. nr. 49/2019, care reglementează activitatea de transport alternativ şi defineşte şoferul drept prestator independent.

Şoferii mai amintesc că România este semnatară a Convenţia nr. 29/1930 privind munca forţată, care defineşte acest concept ca „orice muncă sau serviciu impus unei persoane sub ameninţarea unei pedepse şi pentru care persoana nu s-a oferit în mod voluntar”.

„Nu poate fi considerată voluntară această activitate, deoarece aceste platforme funcţionează în baza unei legi şi, mai mult decât atât, deţin poziţie dominantă în piaţă”, se mai arată în scrisoare.

Solicitări către autorităţi

Asociaţia solicită:

Analizarea legalităţii mecanismului „ratei de acceptare”;

Verificarea existenţei unui raport de muncă disimulat;

Clarificarea statutului juridic al şoferilor în raport cu platformele;

Adoptarea unor măsuri legislative care să garanteze libertatea reală de a accepta sau refuza o cursă fără represalii;

Implementarea de urgenţă a Directivei Europene 2831/2024 în legislaţia naţională, înainte de termenul-limită din 2 decembrie 2026.

Potrivit semnatarilor, măsuri similare ar fi fost deja adoptate în mai multe state europene, prin legi sau hotărâri judecătoreşti.

„Statul are obligaţia de a proteja cetăţenii împotriva practicilor abuzive, indiferent de forma juridică sub care acestea sunt prezentate. Economia digitală nu poate funcţiona în afara principiilor constituţionale şi a respectului faţă de demnitatea umană”, se mai precizează în documentul transmis autorităţilor.