Anunţată pentru prima dată marţi de Kyiv Post, decizia de a pune capăt desfăşurării Diviziei 101 vine în contextul intensificării agresiunii ruse în regiunea Mării Negre şi al presiunii crescânde asupra aliaţilor NATO de a rămâne în alertă.

Pentagonul a prezentat această mişcare ca o „ajustare strategică” pentru a elibera resurse, dar criticii de ambele părţi susţin că momentul nu putea fi ales mai prost şi că acesta contrazice doctrina Casei Albe, „pace prin forţă”.

Veterans On Duty (VOD), un grup de advocacy pentru securitate naţională condus de foşti membri ai armatei, a emis o declaraţie în care condamnă decizia Pentagonului.

În fruntea mişcării împotriva retragerii se află Jeremy Hunt, un fost căpitan al serviciilor de informaţii ale armatei americane care a servit în Europa de Est şi care acum prezidează VOD.

Într-un interviu acordat Kyiv Post, Hunt a avertizat că decizia trimite un semnal dezastruos al retragerii americane chiar în momentul în care Putin testează hotărârea NATO.

„Este un element esenţial pentru descurajarea lui Putin – iar momentul nu putea fi mai prost”, a spus Hunt, adăugând: „În ultimele săptămâni, l-am văzut testând apărarea ţărilor de pe frontul de est”.

Pentru Hunt, leadershipul american se bazează în esenţă pe prezenţă: „Este vorba despre a fi acolo pentru a descuraja şi a linişti. Nu pot să mă gândesc la un alt moment în care ar fi fost mai important să le arătăm aliaţilor noştri din regiune că suntem aici şi că îl descurajăm pe Putin într-un moment în care el este mai îndrăzneţ ca niciodată în multe privinţe”, a subliniat el.

În cele din urmă, el a susţinut că decizia Pentagonului reprezintă nu doar o greşeală tactică, ci şi o retragere simbolică. Hunt susţine că prezenţa militară americană în Europa de Est a avut întotdeauna o dublă importanţă: ca forţă de instruire pentru aliaţi şi ca avertisment vizibil pentru Moscova.

„Când antrenam forţele ucrainene în 2016, nu era vorba doar de tactici”, a amintit el, explicând că era un semnal către Putin că SUA rămâne fermă în ceea ce priveşte suveranitatea aliaţilor săi.

Retragerea acum transmite mesajul opus – că „ne relaxăm vigilenţa într-un moment în care Putin este mai îndrăzneţ ca niciodată”, a subliniat el.

Oficialii americani au subliniat că numărul trupelor din Polonia şi ţările baltice va rămâne neschimbat, dar surse militare europene au declarat pentru Kyiv Post că se aşteaptă reduceri suplimentare în Bulgaria, Ungaria şi Slovacia până la jumătatea lunii decembrie.

Pentru veterani precum Hunt, această decizie riscă să creeze un vid într-o regiune care se pregăteşte deja pentru o escaladare.

În ultimele săptămâni s-a înregistrat o creştere a incursiunilor dronelor şi avioanelor ruseşti în spaţiul aerian al unor membri NATO, precum România, Polonia şi Estonia – un model care, potrivit lui Hunt, subliniază „caracterul imediat” al ameninţării.

Decizia a zguduit guvernele din Europa de Est, deja îngrijorate de angajamentul oscilant al SUA faţă de NATO.

Hunt a afirmat că retragerea brigăzii va semăna inevitabil „consternare” printre aliaţi precum România şi Polonia, care ar putea acum să pună la îndoială dacă angajamentul Washingtonului faţă de articolul 5 – piatra de temelie a pactului de apărare reciprocă al NATO – este de neclintit.

„Când începem să retragem brigăzile, aliaţii se întreabă în mod firesc: este acesta începutul a ceva mai mare? Este acesta un semnal că vor urma şi alte măsuri?”, a spus el.

„Nu ne putem permite acest tip de incertitudine pe flancul estic al NATO – nu acum”.

Mai mulţi senatori cheie, inclusiv preşedinţii republicani ai Comisiilor pentru servicii armate din Senat şi Camera Reprezentanţilor, au criticat această mişcare ca fiind una care „trimite un semnal greşit Rusiei” şi „subminează descurajarea într-un moment critic”.

Unii oficiali americani au susţinut în privat că armatele europene sunt într-o formă mai bună acum decât înainte de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, ceea ce permite Washingtonului să „paseze ştafeta”. Hunt nu neagă că s-au înregistrat progrese, dar avertizează că pregătirea nu trebuie confundată cu paritatea.

„Aplaud aliaţii noştri europeni – în special România – pentru creşterea cheltuielilor de apărare şi investiţiile în armatele lor”, a spus el, adăugând însă că aliaţii mai puternici nu sunt un motiv pentru a se retrage, ci un motiv pentru a dubla parteneriatul.

„Ar trebui să întărim flancul estic, nu să ne reducem vizibilitatea”, a subliniat el.

Pe măsură ce Divizia 101 se pregăteşte să plece, anxietatea creşte la Bucureşti, Bruxelles şi nu numai. Pentru veterani precum Hunt, care au petrecut ani de zile consolidând liniile frontului NATO, decizia pare mai degrabă o invitaţie la erori de calcul decât o recalibrare.

„Când ne retragem, îi dăm lui Putin spaţiu de manevră”, a concluzionat Hunt. „Într-un moment în care lumea urmăreşte dacă SUA mai este lider, acesta nu este doar un mesaj negativ, ci unul dezastruos”.