♦  „E ca şi cum ai spune că la benzinării nu trebuie afişat preţul nici la intrare, nici la pompă, ci abia după ce ai făcut plinul îl afli” ♦  Academia de Studii Economice a lansat ieri un studiu privind ROBOR, în contextul investigaţiei Consiliului Concurenţei ♦ Autoritatea de concurenţă a anunţat în 7 iunie că, în urma unei investigaţii începute în anul 2022, a decis să amendeze cele 10 bănci participante la stabilirea indicatorului de referinţă pentru dobânzi - ROBOR - cu suma record de 3,73 mld. lei (710 mil. euro), cumulat, pentru că în perioada fixingului ar fi schimbat informaţii confidenţiale.

Mecanismul ROBOR funcţionează potrivit reglementărilor locale şi internaţionale, după cum spun reprezentanţii BNR, iar transparenţa în piaţă este un avantaj major, un element esenţial în dezvoltarea pieţei, chiar şi în lumina amenzii-record decisă de Consiliul Concurenţei pentru cele zece bănci implicate în stabilirea ROBOR. Ar putea fi schimbate, totuşi, regulile ROBOR după ancheta Consiliului Concurenţei?

„Atâta timp cât mecanismul nu încalcă nicio reglementare, nici locală, nici internaţională, pe supoziţii nu văd de ce. Este un mecanism care a funcţionat şi funcţionează, ajută transparenţa, a dezvoltat piaţa”, a declarat ieri Victor Andrei, directorul Direcţiei Operaţiuni de Piaţă din BNR.

Acesta a făcut declaraţiile la Academia de Studii Economice (ASE) din Bucureşti, unde a fost lansat un studiu privind relaţia dintre indicii ROBOR, conduita politicii monetare şi principalii indicatori macroeconomici. Studiul, realizat de ASE în parteneriat cu Raiffeisen Bank, a reliefat că indicele ROBOR urmăreşte politica monetară a BNR, iar devierile sunt doar temporare.

Reacţiile dinspre mediul bancar, dar şi din mediul academic, către Consiliul Concurenţei în privinţa investigaţiei ROBOR continuă astfel odată cu acest eveniment şi lansarea unui noi studiu privind ROBOR, care vine după un alt studiu realizat de CFA.

În urma unei investigaţii începute în anul 2022, Consiliul Concurenţei a anunţat în 7 iunie că a decis să amendeze cele 10 bănci participante la stabilirea indicatorului de referinţă pentru dobânzi - ROBOR - cu suma record de 3,73 mld. lei (710 mil. euro), cumulat, pentru că în perioada fixingului ar fi schimbat informaţii confidenţiale.

De ce potenţiala manipulare a cotaţiilor ROBOR ar fi aproape imposibilă?

În anul 2007 s-a introdus şi un ecart maxim între bid şi offer ceea ce face ca cei care ar intenţiona să crească nivelul ROBOR trebuie implicit să crească şi nivelul ROBID, expunându-se astfel la tranzacţii care ar putea duce la pierderi, a spus Victor Andrei.

“Acest lucru este scăpat de multe ori din vedere. Potenţiala manipulare a acestor cotaţii este aproape imposibilă. În plus din calculul ROBOR se exclud cotaţiile minime şi maxime tocmai pentru a face ROBOR şi mai puţin expus la variaţii potenţiale nejustificate. Toată lumea doreşte să aibă indici bazaţi pe tranzacţii, dar în pieţe, inclusiv dezvoltate, numărul tranzacţiilor este redus”, a explicat directorul din banca centrală.

Întrebat dacă autoritatea de concurenţă a fost în contact cu Banca Naţională pe parcursulul investigaţiei privind băncile, Victor Andrei a spus că BNR a primit spre finalul anchetei o listă de întrebări la care a şi răspuns. „Pe finalul anchetei am primit şi noi o listă de întrebări la care am răspuns cât de detaliat am putut să răspundem.”

Concluzia principală a studiului lansat de ASE este că ROBOR are o legătură stabilă pe termen lung cu rata dobânzii de politică monetară a BNR.

„Principalul lucru pe care putem să-l afirmăm este că există o legătură stabilă pe termen lung între ROBOR şi rata dobânzii de politică monetară. Nivelul observat al ROBOR-ului poate devia temporar de la acest nivel de echilibru, dar imediat este repus şi tras în parametri optimi la nivelul de echilibru”, a explicat profesorul universitar Radu Ciobanu, prodecan al FABBV şi membru al echipei de realizare a studiului.

Victor Andrei de la BNR a continuat spunând că transparenţa din piaţă este benefică, făcând o paralelă cu o benzinărie. „E ca şi cum ai spune că la benzinării nu trebuie afişat preţul nici la intrare, nici la pompă, ci abia după ce ai făcut plinul îl afli. Acele preţuri din interbancar nu sunt vizibile doar între cei 10, ele sunt vizibile pe platforme care dau date către toţi participanţii bancari, către firmele mari. Cunoaşterea preţului nu este un dezavantaj, ci este un avantaj. Acest price discovery este recomandat şi de FMI şi de Banca Mondială. Transparenţa este un element esenţial în dezvoltarea pieţei şi, dacă ne-am întoarce la pitirea cifrelor, n-ar fi un pas înainte, ci ar fi un pas înapoi.”

Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România, a adăugat că transparenţa face ca pieţele să funcţioneze mai bine, dând exemplul unui laureat al Premiului Nobel pentru Ştiinţe Economice. „S-a dat Premiul Nobel pentru o analiză privind transparenţa pe piaţă. Domnul Eugene Fama a luat această distincţie. El asta spune: cu cât este mai multă informaţie pe o piaţă, piaţa funcţionează mai bine.”

În opinia profesorului Cristian Păun, principalul motiv pentru care băncile nu pot să se înţeleagă între ele, stabilind în mod neconcurenţial indicele ROBOR, este acela că pot cauza astfel pierderi financiare instituţiilor pentru care lucrează.

„Beneficiile de a fi transparent în piaţă sunt mult mai mari decât beneficiile ca piaţa să fie opacizată. Eu, dacă mă înţeleg cu tine pe un ROBOR mai mare, ca să-l creştem artificial, eu un sfert de oră trebuie să plătesc ROBOR-ul acela ca bancă. Şi eu, dealer, am decis treaba asta în trezorerie pe banii băncii. Culmea e că sunt şi bănci de stat aici, care au în spate capital public. Cine îşi asumă din bani publici să se joace cu câteva sute de milioane de lei la licitaţie de lichiditate pe o dobândă artificial înţeleasă între noi doi doar aşa ca să creştem ROBOR-ul? Neavând certitudinea că, dacă facem noi asta, ROBOR-ul va creşte şi va creşte suficient de puţin, pentru că, după, vine BNR şi ne sancţionează. Trebuie să creştem şi deştept ROBOR-ul. Sună prea complicat, aproape imposibil, ceea ce spune Consiliul Concurenţei că de fapt se întâmplă.”

Aducând în discuţie câtigurile mari raportate de sistemul bancar, Virgil Dascălescu, şef serviciu în Direcţia Stabilitate Financiară din BNR, a explicat faptul că băncile nu-şi fac profitul din manipularea indicilor, ci din optimizarea operaţiunilor şi din buna gestiune a riscului de credit.

„Încrederea se construieşte greu şi se pierde foarte uşor. Au trecut circa 20 de ani de la ultimul moment în care am avut probleme cu băncile care au intrat în faliment. La evoluţia pozitivă a sectorului din ultimele două decenii a contribuit şi încrederea în sistemul bancar, care a devenit profitabil. Este normal să ai profit. Un sector bancar profitabil este un sector bancar rezilient şi care poate îndeplini funcţiile de bază, nu doar să supravieţuiască, ci să continue să performeze. Nu discutăm de un profit cauzat de creşterea indicilor de referinţă. Profitul se datorează unei bune gestiuni a riscului de credit, se datorează creşterii eficienţei operaţionale, eforturilor întreprinse pentru digitalizare”, a menţionat Dăscălescu.

Prezent la discuţiile de la ASE, Florian Libocor, membru fondator şi fost preşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), a spus că Banca Naţională este un fel de “termometru al economiei”, iar acţiunile băncii centrale reprezintă un semnal pentru băncile comerciale.

„Intermedierea financiară foloseşte un nivel de preţ care porneşte de la acel ROBOR. ROBOR-ul sau orice preţ al banilor este sensibil la câteva lucruri. Banca Naţională este un fel de termometru al economiei şi le indică băncilor câteva lucruri, precum că inflaţia este în exces, că cererea creşte, că depăşim PIB-ul potenţial, că ne supraîncălzim şi intervine, instrumentul principal fiind dobânda. Acel termometru indică necesitatea intervenţiei, fie prin a face politica monetară mai restrictivă, fie prin a o face mai permisivă şi a încuraja economia.”