România, la extreme: în timp ce patronatele şi chiar guvernul se luptă să nu crească salariul minim pe economie pentru că IMM-urile nu ar avea resurse financiare pentru acest lucru, la polul opus un patron caută de un an şi jumătate un director operaţional cu 4.000 de euro net/lună şi nu-l găseşte

Autor: Cristian Hostiuc Postat la 27 octombrie 2025 66 afişări

România, la extreme: în timp ce patronatele şi chiar guvernul se luptă să nu crească salariul minim pe economie pentru că IMM-urile nu ar avea resurse financiare pentru acest lucru, la polul opus un patron caută de un an şi jumătate un director operaţional cu 4.000 de euro net/lună şi nu-l găseşte

În acest moment, organizaţiile patronale – IMM România - şi chiar guvernul, mai puţin miniştri PSD, nu susţin majorarea salariului minim pe economie de la 1 ianuarie, motivând că firmele româneşti mici şi mijlocii nu mai au capacitatea financiară de a plăti noile majorări salariale în condiţiile în care economia nu o duce bine iar celelalte costuri sunt în creştere - costurile cu materiile prime, dobânzile, costurile cu taxele şi impozitele pe care guvernul le-a majorat şi urmează să le majoreze.

Acum, salariul minim pe economie este de 4.050 de lei brut (796 de euro), care înseamnă un salariu minim net de 2.574 de lei (506 euro). Ca să plătească salariul minim pe economie, o companie are un cost total 4.134 de lei.

La polul opus, sunt companii care nu găsesc suficientă forţă de muncă.

Gheorghe Silaghi, proprietarul firmei de transport Rozoti din Oradea, cu afaceri de 40 de milioane de euro, spune că principala problemă cu care se confruntă nu este cea legată de finanţarea bancară, de piaţă, de comenzi, ci de resursa umană.

„Ne luptăm cu oamenii, încercăm să găsem oameni care vor să lucreze, iar salariile pe care le oferim nu sunt mici deloc.

Spre exemplu, un dispecer poate ajunge la 2.800 de euro net pe lună, un şofer poate să aibă o medie lunară, când are curse, de 5.900 de euro net. Eu caut un director operaţional de un an şi jumătate şi nu-l găsesc, în condiţiile în care salariul oferit este de 4.000 de euro net pe lună“, a menţionat Gheorghe Silaghi acum două săptămâni la o conferinţă economică organizată la Ambasada României din Budapesta de către Banca Transilvania, care a adus la eveniment peste 20 de companii româneşti pentru a discuta despre prezenţa pe piaţa din Ungaria.

Asta este problema cea mai mare cu care ne confruntăm – să găsim oameni, spune el. Şi pentru că oamenii se găsesc foarte greu, nici nu vrem să mai creştem, vrem să ne stabilizăm businessul la nivelul actual, a menţionat el.

Bineînţeles că oferte de 2.500 de euro pe lună în România, de 4.000 de euro pe lună sau chiar mai mult nu se găsesc pe toate drumurile.

Pentru unele companii este mult mai greu să găsească middle şi top management decât alte categorii de personal, chiar dacă diferenţa salarială este mare.

Salariul mediu pe economie a ajuns la 9.002 lei brut (1.772 de euro), adică 5.387 de lei net (1.060 de euro).

Cu cât salariul oferit este mai mare, cu atât pretenţiile patronilor sunt mai ridicate, ceea ce face ca acoperirea unei asemenea poziţii să fie destul de dificilă, în ciuda pachetului salarial oferit.

Chiar dacă economia României a scăzut vizibil în ultimul an, chiar dacă sunt multe semne de întrebare pentru anul viitor, companiile încă nu au început să facă restructurări importante, ceea ce face ca şomajul să rămână în continuare extrem de scăzut.

În ţară sunt zone în care, în ciuda adversităţii economice, lipsa de personal este destul de prezentă.

În încercarea de a rezolva problema forţei de muncă, IMM România, care reprezintă firmele româneşti mici şi mijlocii, susţine creşterea contingentului de muncitori străini pentru 2026, la 150.000 de avize de muncă.

Companiile susţin că numărul de avize de muncă/contingentul stabilit la 100.000 de muncitori străini pentru acest an nu a fost suficient pentru nevoia de forţă de muncă din construcţii, HoReCa, transporturi, agricultură şi servicii.

Muncitorii străini nu sunt chiar plătiţi cu salariul minim pe economie, iar companiile româneşti de multe ori chiar le oferă şi cazare ca să-i convingă să lucreze.

Patronii companiilor româneşti spun că oferă un pachet salarial mai mare muncitorilor străini pentru că aceştia sunt mai stabili decât angajaţii români, mai serioşi, plus că lucrează sâmbăta şi duminica atunci când este nevoie. Plus că sunt joburi pe care românii nu mai vor să le facă şi de aceea este nevoie de muncitori străini, asiatici.

Anul viitor se anunţă complicat pe piaţa muncii, cu creşteri salariale mai reduse dacă nu chiar deloc până când economia nu va începe să crească din nou, iar companiile să-şi reia investiţiile.

Şi, dacă cineva vrea să candideze pentru jobul de director operaţional la firma din Oradea, este binevenit.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.