♦ România a înregistrat în al treilea trimestru din 2025 o creştere economică de 1,6% faţă de acelaşi trimestru din 2024, după un prim semestru anemic, cu o creştere de doar 0,3%

Economia României a înre­gistrat în al treilea tri­mestru un salt de 1,6%, an/an. La trei luni, creşterea este de 0,8%, la fel ca anul trecut.

Nu este o creştere mare, dacă privim la datele din anii buni, dar este substanţială şi neaşteptată, dacă privim analizele economiştilor de dinaintea datelor furnizate de INS. Majoritatea economiştilor consultaţi de ZF vedeau o recesiune în acest an.

Datele din T3 înving scepticismul tuturor. Economia rămâne pe picioare. Este „rezilientă“, ca să folosim acest anglicism intrat de curând în vocabularul limbii române.

Nu este o mare bucurie, dar este un moment de uşurare. Economia nu intră în recesiune.

Datele sunt bune, spune economistul Adrian Codirlaşu. Pe întreg anul vom avea o creştere de 0,3 – 0,4%, spune el.

Trimestrul al treilea a fost mai bun decât se anticipa. Trimestrul al patrulea ar putea fi mai prost. Îndeobşte, ultimul trimestru din an se bazează pe consum. Vin sărbătorile, vremea este rea, construcţiile se restrâng.

Economia va încetini, dar rămâne pe creştere, cel mai important lucru în această lume destul de zbuciumata. Pentru că o economie nu cade dintr-o dată.

Aurelian Dochia economist: Este bine. Dar nu suficient. O creştere de sub 1% este o creştere de supravieţuire

România rămâne cu probleme mari. Primul factor de neputere este inflaţia foarte mare, de 10%, care sugrumă consumul şi va afecta creşterea din trimestrul al patrulea care, graţie sărbătorilor, se bazează pe consum. BNR este cu mâinile legate: dacă majorează dobânda-cheie, ar putea lovi direct în economie, adică acolo unde nu vrea să lovească, cum se spune în limbaj militar „foc prietenesc“. Dacă o reduce, majorează inflaţia, care inflaţie va sugruma consumul, principala sursă de creştere a economiei. Aşa că BNR s-a pus cu botul pe labe şi aşteaptă.

Dar lucrurile bune vin din altă parte. Graţie revenirii Germaniei, exporturile Românei au crescut cu 9% în septembrie. Este o creştere extrem de bună, iar această creştere merge alături de creşterea industriei. În septembrie industria a crescut cu 2,6%, an/an. Nu este o creştere mare, dar este o creştere.

Datele INS sunt doar „date-semnal“. Dar este clar că revenirea industriei a fost esenţială pentru menţinerea economiei pe plus, oricât de mic ar fi el.

„Este bine. Dar nu suficient. O creştere de sub 1% este o creştere de supravieţuire“, spune economistul Aurelian Dochia.

La nevoile pe care le are România, la ambiţiile ei, creşterea trebuie să fie mult mai mare. La deficitul bugetar enorm, creşterea trebuie să fie mult mai mare ca acest deficit să se astâmpere, spune Dochia.

Dar guvernul îşi acoperă deficitul prin inflaţie, nu e suficient?

„Da, guvernele îşi acoperă deficitele prin inflaţie. Dar inflaţia îi sărăceşte pe oameni. Iar oamenii se supără. Aşa apar revoltele, aşa au apărut revoluţiile. Asta vrem acum?“ spune Dochia.