FMI confirmă că măsurile ample adoptate de autorităţile române reprezintă o etapă esenţială pentru restabilirea sustenabilităţii finanţelor publice. Concluziile FMI atestă faptul că România a adoptat o direcţie corectă şi îmbunătăţită în ceea ce priveşte gestionarea macroeconomică, iar angajamentul ferm pentru reforme este recunoscut la nivel internaţional.

„Raportul FMI confirmă că pachetul nostru de reforme este în acelaşi timp vital pentru România şi credibil pentru partenerii noştri. Suntem pe o direcţie îmbunătăţită semnificativ, iar misiunea FMI recunoaşte asumarea responsabilităţii şi determinarea Guvernului României de a implementa reforme consistente. Prioritatea noastră rămâne reconstrucţia unei economii sănătoase şi reziliente, iar această confirmare ne consolidează încrederea că vom atinge ţintele de deficit şi că vom asigura o creştere sustenabilă”, a spus Alexandru Nazare, ministrul finanţelor.

FMI recunoaşte importanţa pachetului de reforme fiscal-bugetare pentru perioada 2025-2026 şi menţionează faptul că măsurile adoptate sunt un pas necesar în procesul de diminuare a deficitelor gemene. Consiliul Director al FMI a subliniat că pachetul recent de reforme fiscale pentru 2025-2026 este esenţial pentru refacerea sustenabilităţii fiscale şi a încrederii pieţelor în capacitatea de revenire a României.

În acest context, FMI anticipează că economia naţională va înregistra o creştere graduală de la 1,0% în 2025, la 1,4% anul viitor. Această creştere va fi sprijinită de investiţiile finanţate prin fondurile Next Generation EU (NGEU), care vor compensa parţial moderarea consumului privat ca urmare a consolidării fiscale.

În ceea ce priveşte inflaţia, FMI anticipează că va coborî în intervalul de toleranţă al Băncii Naţionale a României (BNR) până la sfârşitul anului 2026. FMI a subliniat că abordarea prudentă a BNR este adecvată, iar reducerile ratei de politică monetară ar trebui reluate doar după ce creşterea salariilor şi a preţurilor se temperează într-un mod susţinut. Comitetul Director al FMI a remarcat, de asemenea, că o flexibilitate mai mare a cursului de schimb pe termen mediu ar spori rezilienţa la şocuri.

FMI a recunoscut efectele pozitive ale reformelor structurale implementate de România, inclusiv cele menite să asigure incluziunea pieţei muncii, precum dezvoltarea educaţiei timpurii pentru a sprijini părinţii care lucrează, modernizarea formării profesionale şi promovarea ocupării forţei de muncă în rândul tinerilor. România va continua să acorde prioritate investiţiilor în energie nucleară, capacităţi regenerabile şi infrastructură de stocare pentru a diversifica mixul energetic.

Un alt aspect important subliniat în Raportul FMI este continuarea reformelor de guvernanţă, inclusiv îmbunătăţirea eficienţei administraţiei publice şi a predictibilităţii măsurilor adoptate de guvern, pentru a consolida atractivitatea României pentru investiţii.

Ministerul Finanţelor rămâne hotărât să implementeze consecvent măsurile de consolidare fiscală necesare pentru reducerea deficitului bugetar şi pentru asigurarea unei dezvoltări durabile şi sustenabile a României.

Vedeţi mai jos comunicatul integral al FMI:

Pachetul recent de reforme pentru 2025–2026, care include şi reforme fiscale, este binevenit şi reprezintă un pas important înainte. Implementarea sa completă şi măsuri suplimentare de ajustare începând cu 2027, pentru reducerea deficitului fiscal sub 3% din PIB, sunt esenţiale pentru a restabili sustenabilitatea fiscală şi macroeconomică.  

Abordarea prudentă a BNR rămâne adecvată, iar reducerile dobânzii-cheie ar trebui reluate doar după ce inflaţia va urma o traiectorie clar descendentă. O flexibilitate mai mare a cursului de schimb pe termen mediu ar consolida rezilienţa la şocuri.

Avansarea reformelor structurale, inclusiv creşterea eficienţei statului, este crucială pentru utilizarea deplină a fondurilor UE şi pentru sprijinirea creşterii economice şi a ajustării fiscale necesare.

Washington, DC: Consiliul Executiv al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a încheiat Consultarea din Articolul IV cu România pe 7 noiembrie 2025.[1] Autorităţile şi-au dat acordul pentru publicarea Raportului Staff-ului pregătit pentru această consultare.

Situaţia economică a României

Creşterea economică a României a fost modestă, PIB-ul real încetinind la 0,9% în 2024, deoarece consumul privat puternic, susţinut de creşteri salariale robuste, a fost contrabalansat de contractări continue ale investiţiilor. În acelaşi timp, deficitele gemene s-au adâncit, deficitul fiscal în creştere contribuind la lărgirea deficitului de cont curent. Rezilienţa sistemului bancar s-a îmbunătăţit datorită consolidării bilanţurilor.

Economia este aşteptată să crească treptat cu 1,0% în 2025 şi 1,4% în 2026, pe fondul consolidării fiscale necesare pentru a aborda deficitele gemene. Inflaţia totală, care a urcat la 9,9% în septembrie 2025 (an/an) după eliminarea plafonului la preţul energiei electrice şi majorarea cotei de TVA, este aşteptată să rămână ridicată temporar până la mijlocul lui 2026, înainte de a reveni în banda de toleranţă a BNR până la sfârşitul anului 2026.

Riscurile la adresa perspectivelor sunt înclinare în sens descendent pentru creştere şi în sens ascendent pentru inflaţie. O retrogradare a ratingului de ţară rămâne un risc, deoarece persistă îngrijorări privind implementarea planificatei consolidări fiscale pentru 2025–26 şi sustenabilitatea finanţelor publice din cauza deficitului încă ridicat. Pe de altă parte, o implementare puternică a ajustării fiscale şi a proiectelor de investiţii finanţate din fonduri UE ar putea întări încrederea investitorilor şi reduce primele de risc mai rapid decât se anticipează, ducând la creştere mai mare a investiţiilor private. Creşterile salariale peste aşteptări, posibil alimentate de inflaţia totală temporar ridicată, ar putea dezancora anticipaţiile inflaţioniste şi întârzia normalizarea prognozată a inflaţiei de bază.

Evaluarea Consiliului Executiv al FMI 

Directorii Executivi au salutat recentul pachet amplu de reforme fiscale pentru 2025–26, considerând că reprezintă un pas important în abordarea deficitelor gemene în creştere. Având în vedere necesitatea unei consolidări fiscale majore şi riscurile orientate în sens negativ, Directorii au subliniat nevoia unui mix de politici adecvat şi a unor reforme structurale ambiţioase pentru a sprijini creşterea, a restabili sustenabilitatea fiscală şi a proteja stabilitatea financiară.

Directorii au subliniat importanţa crucială a implementării integrale a consolidării fiscale planificate în 2025–26, urmată de ajustări suplimentare pe termen mediu pentru a consolida încrederea pieţelor şi a asigura sustenabilitatea fiscală. Pentru a facilita o consolidare fiscală favorabilă creşterii şi echităţii, aceştia au considerat că reforme fiscale suplimentare pe termen mediu ar trebui să vizeze mobilizarea veniturilor şi îmbunătăţirea echităţii, în timp ce întăresc stimulentele pentru muncă şi rămân atractive pentru investiţii de capital. Câţiva directori au recomandat prudenţă în introducerea unor noi taxe pentru a evita reducerea suplimentară a cererii interne. Directorii au recomandat continuarea eforturilor în reformele structurale fiscale, inclusiv în managementul finanţelor publice pentru a îmbunătăţi guvernanţa fiscală şi eficienţa cheltuielilor.

De asemenea, Directorii au căzut de acord că reapariţia presiunilor inflaţioniste cere o abordare monetară prudentă, pentru a se asigura că inflaţia revine ferm în banda de toleranţă. Aceştia au recomandat ca reducerile ratei de politică monetară să fie reluate doar după ce creşterea salariilor şi preţurilor se moderează într-un mod sustenabil. Directorii au remarcat că o creştere graduală a flexibilităţii bidirecţionale a cursului de schimb pe termen mediu ar îmbunătăţi rezilienţa economică la şocuri; totuşi, unii au recomandat o abordare prudentă în privinţa flexibilităţii cursului în viitorul apropiat, având în vedere expunerea ridicată a României la riscuri valutare.

Directorii au salutat consolidarea solidă a sectorului financiar, cu bilanţuri bancare mai robuste. Totuşi, având în vedere expunerea tot mai mare a băncilor la titluri de stat, creşterea rapidă a creditului de consum şi volumul mare de credite neacoperite la risc valutar, directorii au subliniat necesitatea de a continua monitorizarea calităţii activelor, testarea la stres a lichidităţii şi consolidarea managementului crizelor. De asemenea, au recomandat pregătirea pentru recalibrarea politicilor macroprudenţiale şi continuarea îmbunătăţirii cadrului AML/CFT (anti-spălare de bani / combaterea finanţării terorismului).

Directorii au subliniat importanţa avansării reformelor structurale în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi a întăririi managementului investiţiilor publice pentru a valorifica fondurile disponibile ale Uniunii Europene. Aceste reforme, împreună cu utilizarea integrală a fondurilor UE, vor creşte potenţialul de creştere pe termen mediu şi vor sprijini consolidarea fiscală şi rebalansarea externă. Reformele de guvernanţă, inclusiv îmbunătăţirea managementului sectorului extins al întreprinderilor de stat şi sporirea predictibilităţii reglementărilor, sunt de asemenea esenţiale pentru a întări atractivitatea României pentru investiţii. Creşterea participării pe piaţa muncii prin investiţii în capitalul uman ar ajuta la atenuarea efectelor perspectivei demografice nefavorabile. Tranziţia planificată a României către o economie cu emisii reduse de carbon, împreună cu finalizarea Uniunii Energetice la nivelul UE, va sprijini consolidarea securităţii energetice.