♦ Circa 30% din aceste cheltuieli merg către plata salariilor angajaţilor din primării, unde nu a fost anunţată mult aşteptata restructurare.

Creşterea impozitelor pe case, terenuri şi maşini va merge direct către bugetele administraţiilor locale, care şi-au dublat şi ele cheltuielile în ultimii cinci ani. În 2020, bugetul de cheltuieli al primăriilor a fost de 96 miliarde lei, valoare care a ajuns la 160 miliarde lei în 2025.

În unele cazuri, impozitele pe case, terenuri şi maşini aproape ca s-au dublat, o creştere semnificativă în contextul în care aceste creşteri au venit în urma altor majorări de taxe impuse de guvern.

Spre comparaţie, în perioada 2020-2025, cheltuielile la bugetul de stat aproape că s-au dublat, de la 247 miliarde lei în 2020, la circa 467 miliarde lei în 2025, potrivit estimărilor ZF pe baza datelor Ministerului de Finanţe.

Constantin Toma, primarul municipiului Buzău, este de părere că pe lângă această creştere este absolut necesară reducerea cheltuielilor statului, tocmai pentru ca România să se încadreze în ţinta de deficit bugetar.

„Guvernul nu are de unde să mai dea bani. Sunt o mulţime de localităţi, peste 70% din UAT-urile din România care nu au bani nici de salarii.

Cred că trebuia început cu reforma administrativ-teritorială. Cheltuielile de funcţionare a statului, şi la nivel local, şi la nivel central, sunt imense”, spune pentru ZF Constantin Toma.

El este de părere că această creştere a taxelor şi impozitelor era necesară în contextul în care nici primăriile nu îşi mai pot susţine cheltuielile.

Creşterea taxelor şi impozitelor ar putea duce, după părerea primarului Buzăului, la o creştere a neîncasărilor.

„Există îngrijorarea, inclusiv din partea mea, că multă lume nu va plăti”, adaugă el.

Constantin Toma subliniază însă că baza de la care s-a plecat a fost una mică privind impozitul.

Din bugetul de cheltuieli al primăriilor, circa 61 miliarde lei sunt reprezintă cheltuieli de capital şi cu bunuri şi servicii, adică 38% din totalul cheltuielilor. Circa 30% din aceste cheltuieli merg către plata salariilor angajaţilor din primării, unde nu a fost anunţată mult aşteptata restructurare.

Mai exact, în 2025, bugetul de cheltuieli ale primăriilor pentru bunuri şi servicii, de 35 miliarde lei, a fost aproape triplu faţă de bugetul de stat, de 13 miliarde de lei, mai arată datele Ministerului de Finanţe. Cheltuielile cu capitalul au fost de 26 mld. lei la primării şi doar 18 mld. lei la bugetul de stat.

Cheltuielile de personal, care reprezintă o treime din cheltuielile primăriilor, nu s-a redus în ultimii ani, fiind în valoare de 50 miliarde lei în 2025.

Impozitele locale pe case, terenuri şi maşini generează circa 6% din veniturile primăriilor, impozitul pe venit fiind principala sursă de bani a primăriilor.

Creşterea taxelor şi impozitelor ar putea aduce venituri de până la 18-19 miliarde lei doar din această categorie de venituri.

Când a decis creşterea impozitelor, guvernul nu a anunţat însă şi un plan clar de cum se va asigura că aceşti bani vor fi folosiţi util, fără a mai fi risipiţi, iar cazurile de risipă nu sunt deloc rare în rândul primăriilor.

Pe lângă veniturile din taxele şi impozitele locale, primăriile primesc şi subvenţii de la bugetul de stat. Guvernul nu a anunţat cu cât se vor reduce aceste subvenţii în contextul unei colectări mai mari de la contribuabili pe baza creşterii taxelor. Reducerea acestor subvenţii ar însemna şi o reducere a deficitului bugetar, de altfel principala problemă pentru care guvernul a decis încă de anul trecut să adopte o serie de măsuri de austeritate.

Ilie Bolojan a declarat recent, la Digi24, că primăriile nu vor mai primi aceeaşi bani.

„Dat fiind deficitele pe care le are România, noi nu mai putem să transferăm către autorităţile locale sumele pe care le-am transferat în aceşti ani, pentru că aceşti bani nu îi mai avem. Împrumutam şi plăteam nişte dobânzi enorme, care ne-au dus în situaţia în care suntem. Neputând să transferăm sumele la valoarea pe care am transferat-o până acum, practic pentru a continua aceste investiţii, ele vor fi finanţate din această plată suplimentară, care înseamnă condiţii mai bune pentru oameni”, a spus Ilie Bolojan, sâmbătă seara, la Digi24.

Tot el a adăugat că această creştere ar trebui să vină şi cu condiţii mai bune create de primărie. Astfel de creşteri nu garantează însă şi condiţii mai bune pentru cetăţeni.

Constantin Toma, primarul Buzăului, spune însă că nu a fost informat cu privire la reducerea sumelor transferate de guvern către primării.

România se afla în urmă la impozitele pe proprietate, având cea mai mică pondere în PIB din UE, de doar 0,5% faţă de aproape 2% media UE. Cu toate că baza acestor impozite era una mică,  creşterea acestora nu a fost făcută etapizat, iar majorarea chiar şi de 90-100% a acestor impozite reprezintă o presiune pe bugetele contribuabililor în contextul în care ultimul an adus mai multe majorări ale costurilor.