♦ Termenul până la care poate face acest lucru este 14 iunie care cade duminică (zece zile de la desemnare, potrivit Constituţiei).

Pe lista miniştrilor viitorului cabinet sunt intimi ai preşedintelui Nicuşor Dan şi persoane apropiate de PSD, din eşalonul al doilea, dar şi din PNL, pe care acest partid nu-i recunoaşte însă ca fiind propuneri liberale. Un lucru cert este: nu sunt completamente „tehnocraţi”, cum a promis Tomac.

Premierul desemnat, Eugen Tomac, a finalizat ieri întâlnirile cu partidele parlamentate, cu excepţia AUR, cu care nu a dorită să aibă discuţii, ceea ce înseamnă că el va trebui să caute susţinere parlamentară pentru guvernul său de la PSD, PNL, USR, UDMR, minorităţi şi neafiliaţi.

Niciun partid din cele pe care Tomac se sprijină pentru a-şi trece guvernul, nu i-a făcut premierului desemnat nicio promisiune de susţinere. Pentru validarea guvernului său este nevoie de 233 de voturi „pentru”, indiferent de unde vin ele. Cum stau lucrurile acum, Tomac nu poate strânge cele 233 de voturi.

În Parlament, PSD 128 de parla­mentari, urmat de AUR, cu 90, de PNL cu 76, de USR cu 59 şi UDMR cu 31 de parla­mentari. Grupul minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor are 17 mandate.

Mai sunt parlamentarii SOS, POT, PACE şi neafiliaţii – 41 de mandate, împreună.

Să presupunem că PSD şi AUR ar vota pentru guvern (cum au votat pentru înlăturarea lui Bolojan) şi celelalte partide s-ar abţine sau ar vota împotrivă. Ar fi, împreună, 218 voturi – insuficient. Majoritatea s-ar obţine aici cu ajutorul minorităţilor şi a neafiliaţilor. Dar Tomac a refuzat sprijinul AUR şi este greu de crezut, în aceste condiţii, că acest partid ar avea un vot proguvern.

PSD plus UDMR, plus minorităţi, plus neafiliaţi ar aduna 217 voturi – insuficient. Este, aşadar, nevoie de voturi de la PNL şi de la USR. USR va vota, mai mult ca sigur, împotrivă sau se va abţine. La fel va face, probabil, şi PNL. Sintagma „prezent, dar nu votez”, s-a încetăţenit, în ultimii ani, în Parlament. Parlamentarul este prezent, nu boicotează şedinţa, dar nu votează, iar votul nu este imperativ. Nimeni nu poate reproşa PNL sau USR, dacă procedează aşa: în fond, cei care susţin guvernul au obligaţia să adune 233 de voturi în favoarea guvernului propus. Iar, deocamdată, Tomac nu este susţinut de nimeni.

Ce spun partidele după întâlnirea cu premierul desemnat:

Preşedintele liberalilor, premierul demis Ilie Bolojan, a declarat, după discuţia pe care a avut-o cu premierul desemnat, Eugen Tomac, că PNL va anunţa la jumătatea săptămânii dacă sprijină obiectivele şi componenţa guvernului. Bolojan  a susţinut însă că un guvern care nu are un sprijin din forul legislativ nu este o opţiune: „Am prezentat perspectiva noastră şi anume faptul că un astfel de guvern, care nu se bazează pe o susţinere politică explicită, nu este o soluţie pentru România, neavând practic posibilitatea să continue reformele şi să treacă lucruri dificile de care realitatea pe care o parcurgem are nevoie, pe care România nu le poate evita, fără o susţinere parlamentară”.

Prim-vicepreşedintee PNL, Ciprian Ciucu, primarul Bucureştiului, l-a acuzat însă pe Tomac, în seara de luni, că lista miniştrilor este „cusută cu aţă albă” şi că dincolo de ţesătură se vede un guvern controlat de PSD.

Ciucu a susţinut că în lista de miniştri pe care Tomac a prezentat-o partidului sunt şi membri ai PNL. „Fără sprijinul nostru, sunt acolo la iniţiativa dvs.”, ceea ce va determina PSD să susţină guvernul Tomac este un guvern PNL-USR.

„Se vor folosi de două, trei, patru nume cu o istorie în PNL şi ne va pune guvernul dvs. în braţe, fără ca noi să fim parte a procesului prin care aţi fost desemnat să faceţi guvernul. Fix scenariul Cioloş! PSD vă va ataca, iar noi, mai cu bun simţ, nu vă vom ataca. Am mai văzut filmul acesta”, a susţinut Ciucu.

Liderul deputaţilor PNL, Gabriel Andronache, a acuzat şi el că guvernul propus de Eugen Tomac este unul „infiltrat de PSD şi controlat de PSD, cu singurul obiectiv politic de a salva PSD de răspunderea formală a guvernării”.

PSD

Sorin Grindeanu, preşedintele PSD: „Mesajul PSD pentru domnul Tomac este unul foarte clar. Apreciem responsa­bilita­tea de care dă dovadă, dar viitorul guvern trebuie să schimbe din temelii modelul Bolojan de austeritate. Noi nu vom vota vreodată taxe noi, nu vom vota tăieri de salarii, nu vom vota măsuri care lovesc în pensionarii sau în economia românească”.

PSD i-a cerut lui Tomac să reducă TVA la alimente şi medicamente, iar statul să-şi plătească datoriile către companii: „Dacă astăzi avem un deficit mai mic, este pentru că statul are facturi de miliarde de lei pe care nu le-a plătit, iar toată economia este sufocată şi blocată în acest moment. Dacă aceasta va fi direcţia guvernului, atunci vom putea discuta”.

USR

Dominic Fritz, liderul USR, a a spus, după întâlnirea cu Tomac: „Domnul Tomac este un coleg apreciat de noi, este momentan europarlamentar împreună cu colegii noştri în Parlamentul European, în acelaşi grup politic. Însă, aprecierea noastră pentru el personal, la fel ca şi respectul nostru pentru preşedinte nu este neapărat legat de analiza noastră politică a acestui moment”.

Potrivit lui Fritz, moţiunea de cenzură care a condus la căderea guvernului Bolojan a modificat dramatic lucrurile, în sensul că noua majoritate PSD- AUR este o realitate, iar politicile celor două partide susţin oprirea reformelor.

Dominic Fritz: „Greu vedem o susţinere USR”.

UDMR

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a susţinut că un guvern fără majoritate transparentă nu poate duce ţara în direcţia dorită: „În acest moment, din punct de vedere al logicii politice, este aproape imposibil să votăm un guvern din care nu facem parte, după ce am fost daţi afară dintr-un guvern prin moţiune de cenzură.

Nu putem promite un vot pentru instalarea acestui guvern”.

Referitor la acuzaţiile PNL privind lista miniştrilor propuşi cunoscuţi, anume că mulţi sunt apropiaţi ai PSD, Hunor a spus: „Am văzut declaraţia lui Ciucu, poate se cunosc mai bine. Din punctul meu de vedere un guvern de interpuşi nu merge”.

Lista miniştrilor care au fost anunţaţi

► Sorin Costreie, propus la educaţie este consilier prezidenţial al lui Nicuşor Dan pentru educaţie şi cercetare.

► Vladimir Ionaş, propus ministru al dezvoltării, este sociolog, apropiat PSD, prin Aspen Institute România, şi „Avangarde”, un institut de sondare a opiniei publice.

► Nicolae Istudor, propus ministru al agriculturii este rectorul ASE. A fost, între multe altele, secretat de stat în Ministerul Agriculturii, în guvernarea Adrian Năstase.

► Diana Morar, propusă pentru Ministerul Muncii, este avocată şi a fost deputat PNL în legislatura 2020–2024.

► Luca Niculescu, propus ministru al afacerilor externe este secretar de stat în MAE şi se ocupă de aderarea României la OECD. A fost ambasador la Paris şi redactor-şef al RFI România.

► Dan Neculăescu, propus ministru al apărării este ambasador al României la NATO.

► Teodor Dulceaţă, propus ministru al mediului, este secretar general adjunct la Ministerul Mediului.

► Adrian Papahagi, profesor universitar şi filolog, este propus pentru Ministerul Culturii. El este unul dintre fondatorii, PMP, partid pe care-l conduce azi Tomac.

► La Ministerul Economiei (propunere care nu a fost oficializată) ar putea veni Radu Burnete, consilier prezidenţial pe probleme economice.

► Un alt nume care circulă la bursa zvonurilor, pentru Ministerul Finanţelor de această dată, este cel al lui Bogdan Glăvan, economist libertarian, apropiat de cercurile liberale.