♦ Cea mai mare valoare a producţiei locale de medicamente o înregistrează Elveţia (59 mld. euro), acolo unde au sediul multe companii internaţionale cu produse inovative, scumpe ♦ Producţia de medicamente din România are sub 1% din cota de piaţă în Europa ♦ O strategie a autorităţilor de atragere a marilor jucători din farma ar putea aduce noi investiţii şi în România, susţine Dragoş Damian, CEO al Terapia Cluj, una dintre cele mai mari fabrici din ţară.

Valoarea producţiei locale de medica­mente plasează România pe locul 21 din 28 de ţări din Europa, cu 655 milioane de euro piaţa produselor farmaceutice fabricate local, potrivit unui clasament realizat de EFPIA - Federaţia Europeană a Asociaţiilor şi Industriei Farmaceutice.

Cele mai mari valori sunt în ţările din Vestul Europei, acolo unde se află şi sediile giganţilor din industria farma, care pun pe piaţă produse inovative, care sunt şi scumpe, pentru boli rare. România se plasează în a doua parte a clasamentului, iar potenţialul de creştere ar putea fi exploatat, mai ales în regiune.

„Datele arată ce dimensiune are piaţa farmaceutică şi ce potenţial de creştere are în continuare. Sigur, aici sunt toate medica­men­tele, şi inovative, şi generice. Ţările din a doua jumătate a clasamentului fabrică, de obicei, generice. Clasamentul pe volume s-ar inversa. Nu suntem un jucător de rang euro­pean, suntem de rang regional. Marii jucători rămân în Europa de Vest şi noile investiţii de producţie tot acolo se fac în marea majo­ritate“, a spus Dragoş Da­mian, CEO al Terapia Cluj, unul dintre producătorii mari din ţară.

El a mai explicat că marile in­vestiţii vin într-o anumită ţară şi în funcţie de resursa umană speciali­zată disponibilă, iar viziunea auto­rit­­ăţilor trebuie să se îndrepte spre zona farma în mod activ.

„Nu cred că România joacă un rol în momentul acesta în lumea producătorilor de medicamente din Europa. Autorităţile nu tre­buie să aştepte ca firmele farma­ceutice să aibă România pe radar, ci să meargă ele la companiile far­maceutice, în special cele care nu au site-uri de fabricaţie în Europa şi să-i invite în România. Acesta este modul în care România poate să devină un jucător mai im­por­tant“, a mai completat Dragoş Damian.

Producţia locală de medicamente se bazează pe 158 de companii, potrivit datelor de la Registrul Comerţului, iar numărul de angajaţi a rămas constant în ultimii ani, în jur de 10.000 de oameni. În ultimii ani numărul firmelor care activează în domeniul fabricării produselor şi preparatelor farmaceutice a scăzut, iar provocările generate de scumpirile utilităţilor, de lipsa materiei prime, pun presiune suplimentară pe acest domeniu.

„O altă idee pe care am dat-o autori­tă­ţilor este să se uite spre site-uri de fabricaţie de substanţe active, care sunt aduse din China şi India şi pe nişte lanţuri de aprovi­zionare foarte lungi. O formă mai sustenabilă de a avea o industrie aici este să fabricăm o serie de principii active. Pentru toate aceste tendinţe e nevoie să ai o viziune strategică, aşa cum a avut Ungaria“, a explicat şeful Terapia.

Capitala este un pol important al produc­ţiei de medicamente în România, cu şapte fabrici mari din 20 care au facilităţi de producţie în Bucureşti, arată datele agregate de ZF.

Dintre cei 20 de producători analizaţi de ZF, care au fabrici locale în România, jumătate au capital străin, fiind pariul unor jucători sau investitori străini pe piaţa locală. Restul companiilor din piaţă sunt deţinute de antreprenori locali. În ultimii ani, au fost puţine investiţii în noi facilităţi de producţie în România. Antibiotice Iaşi, Biofarm Bucureşti şi Stada au făcut noi investiţii în site-uri de producţie, acestea fiind şi cele mai recentte investiţii anunţate. „E nevoie să te uiţi la ce aduce industria şi autorităţile să aibă o strategie activă de 10-20 de ani pentru zona farmaceutică“.