Piaţa de factoring se menţine la 5,08 miliarde EUR într-o economie aflată în contracţie
În primul semestru din 2026, PIB-ul a scăzut cu 0,7%, iar numărul insolvenţelor a atins cel mai ridicat nivel din ultimii opt ani. În acelaşi interval, numărul companiilor finanţate prin factoring a crescut cu 19%, iar relaţiile comerciale finanţate cu 46%.
În primul semestru din 2026, PIB-ul a scăzut cu 0,7%, iar numărul insolvenţelor a atins cel mai ridicat nivel din ultimii opt ani. În acelaşi interval, numărul companiilor finanţate prin factoring a crescut cu 19%, iar relaţiile comerciale finanţate cu 46%.
Piaţa românească de factoring a totalizat 5,08 miliarde EUR în primul semestru al anului 2026, arată studiul realizat de Ipsos România la comanda Asociaţiei Române de Factoring, pe baza raportărilor a 13 instituţii financiare bancare şi nebancare.
Volumul este cu 3,9% peste nivelul din semestrul I 2025 (4,89 miliarde EUR), iar după corectarea efectului deprecierii leului faţă de euro, creşterea este de 6,6%. În termeni reali, cu o inflaţie anuală în jurul a 10% în primul semestru, volumele sunt în uşoară scădere, dar piaţa şi-a menţinut nivelul într-o economie aflată în contracţie.
Stabilitatea pieţei trebuie citită pe fondul unui semestru dificil pentru economia românească. Potrivit datelor provizorii publicate de INS pe 7 septembrie, PIB-ul a scăzut cu 0,7% în semestrul I 2026 (serie brută), iar consumul final al gospodăriilor s-a redus cu 2,5%. Producţia industrială a scăzut cu 3,7% în primele şapte luni, volumul comerţului cu amănuntul cu 5,7%, iar numărul insolvenţelor a crescut cu 12,4%, la 3.855 de firme şi PFA.
Economia reală şi piaţa de factoring, faţă în faţă
Tabloul macroeconomic este unul de stagflaţie. PIB-ul a stagnat în trimestrul al doilea faţă de primul şi a fost cu 0,4% sub nivelul de acum un an. Motorul principal a fost investiţia: formarea brută de capital fix a crescut cu 10,9% în primul semestru, susţinută de plăţile din fonduri europene şi PNRR, iar construcţiile au avansat cu 8,7% în trimestrul II faţă de trimestrul I. Fără acest aport, contracţia ar fi fost semnificativ mai adâncă.
Inflaţia a început să coboare accelerat, de la 10,4% în iunie la 6,17% în august, însă rămâne cea mai ridicată din Uniunea Europeană. BNR şi-a revizuit în august prognoza pentru finalul anului la 6,1%. Dobânda de politică monetară a rămas la 6,50%, nivel neschimbat din august 2024.
Pe piaţa creditului, dinamica este asimetrică. În iulie, creditul acordat de bănci firmelor şi populaţiei a scăzut cu 0,5% în termeni reali, componenta în lei cu 4,2%, în timp ce creditul acordat statului a crescut cu 12,6% într-un an. Consolidarea fiscală avansează, deficitul bugetar la şapte luni a coborât la 2,34% din PIB, de la 3,99% cu un an în urmă, dar se desfăşoară sub un guvern interimar.
Surse: INS, BNR, ONRC, Ipsos/ARF.
1. Volumele se menţin. Utilizarea se adânceşte.
Indicatorii de volum sunt afectaţi simultan de inflaţie şi de cursul de schimb. Indicatorii de utilizare nu sunt.
• Numărul de aderenţi activi a crescut cu 19,2%.
• Numărul relaţiilor aderent–debitor a crescut cu 45,6%, de peste două ori mai rapid decât numărul de clienţi.
• Numărul mediu de debitori pe aderent a urcat de la 2,45 la 2,99. Comparativ cu media anului 2025 (2,83), progresia continuă.
• Volumul mediu per relaţie aderent–debitor a scăzut cu 28,5%.
Tiparul este consistent: aceleaşi companii cedează creanţe asupra unui număr tot mai mare de debitori, la valori unitare mai mici. Factoringul încetează să fie o soluţie punctuală pentru câţiva parteneri comerciali strategici şi devine un instrument aplicat sistematic asupra portofoliului de creanţe.
Pentru acurateţe: exprimate în termeni reali, cu o inflaţie anuală în jurul a 10% în primul semestru, volumele finanţate sunt în uşoară scădere. Piaţa de factoring nu a fost imună la contracţia economiei, şi-a menţinut însă nivelul şi şi-a extins substanţial baza de utilizatori, într-o perioadă în care consumul, industria şi comerţul au scăzut.
2. Disciplina de plată: media se stabilizează, extremele se deteriorează
Întârzierea medie la plată a debitorilor faţă de termenele contractuale a fost de 6,9 zile în semestrul I 2026, faţă de 8,0 zile în semestrul I 2025 — dar şi faţă de 6,4 zile în ansamblul anului 2025.
Comparativ cu referinţa anuală, media s-a deteriorat cu 0,5 zile. Mai important, întârzierea maximă raportată a urcat constant: 15 zile în S1 2025, 30 de zile în anul 2025, 35 de zile în S1 2026.
Tiparul este consistent cu statistica insolvenţelor: cele 3.855 de proceduri deschise în primul semestru reprezintă, potrivit analizei Coface pe baza datelor ONRC, cel mai ridicat nivel pentru un prim semestru din ultimii opt ani, cu creşteri concentrate în agricultură, activităţi profesionale şi construcţii. Comportamentul median de plată rămâne bun; coada distribuţiei se alungeşte în fiecare perioadă de raportare.
Pentru finanţatori, aceasta înseamnă că selecţia debitorilor a devenit un factor de diferenţiere mai important ca oricând.
3. Descentralizare geografică
Bucureşti-Ilfov rămâne principalul hub, dar ponderea sa în factoringul intern scade constant
Ponderea Capitalei în numărul de aderenţi interni a scăzut de la 31,3% la 29,9%. Toate cele opt regiuni de dezvoltare au înregistrat creşteri ale numărului de aderenţi, cele mai puternice fiind Sud-Vest Oltenia, Sud-Est şi Vest.
4. Exportul: factoringul creşte de peste zece ori mai rapid decât comerţul
Factoringul de export a crescut cu 35,2%, la 625,5 milioane EUR, în timp ce exporturile de bunuri ale României au avansat cu doar 3,0% în primul semestru. Diferenţa indică o creştere a gradului de penetrare a factoringului în comerţul exterior: tot mai mulţi exportatori îşi finanţează şi îşi asigură creanţele externe prin acest instrument. Creşterea este concentrată în:
• Metale, chimicale, apă şi reciclare — 343,2 mil. EUR, 55% din volumul de export
• Autovehicule, utilaje, echipamente — 93,5 mil. EUR
• Transport şi depozitare — 62,8 mil. EUR
Regional, exportul rămâne dominat de Sud-Vest Oltenia (47% din volum). Factoringul de import a scăzut cu 14,4%.
5. Pe industrii
În factoringul intern, sectoarele cu cele mai mari volume au fost FMCG (748,2 mil. EUR), Autovehicule şi echipamente (559,8 mil. EUR), Silvicultură, prelucrare lemn şi construcţii (503,9 mil. EUR) şi Metale şi chimicale (502,7 mil. EUR).
Comparativ cu semestrul I 2025, au avansat FMCG, construcţiile, metalele, transportul şi agricultura, în timp ce energia, produsele farmaceutice, electronicele/IT&C şi industria auto au înregistrat scăderi. Evoluţia construcţiilor este consistentă cu principalul segment al economiei aflat în expansiune — investiţiile.
DECLARAŢII
Bogdan Roşu, Preşedintele Asociaţiei Române de Factoring:
„În primul semestru, PIB-ul a scăzut cu 0,7%, consumul gospodăriilor cu 2,5%, producţia industrială cu 3,7%, iar comerţul cu amănuntul cu 5,7%. Motorul principal a fost investiţia, susţinută de fondurile europene. În acest context, o piaţă de factoring care rămâne la 5 miliarde de euro nu raportează o performanţă, ci o rezilienţă. Stabilitatea într-un an de contracţie are altă valoare decât stabilitatea într-un an de creştere. Nominal, piaţa a crescut cu 3,9% în euro, circa 6,6% corectat cu cursul; în termeni reali, cu inflaţia în jurul a 10%, a scăzut uşor şi preferăm să o spunem direct.”
„Cifra care contează nu este volumul, ci numărul relaţiilor aderent–debitor: plus 46%, faţă de plus 19% clienţi noi. Un aderent care cesiona acum un an în medie 2,45 debitori cesionează astăzi aproape trei. Există şi un context macro care face această evoluţie relevantă: în iulie, creditul bancar către stat creştea cu 12,6% pe an, iar creditul în lei către firme şi populaţie scădea cu 4,2% în termeni reali. Într-o economie în care lichiditatea sistemului se îndreaptă spre finanţarea deficitului, valoarea factoringului stă în faptul că este finanţare ancorată în tranzacţii comerciale reale, care se autolichidează la încasare şi transferă riscul de credit. Companiile îl aplică astăzi asupra unei părţi tot mai mari din portofoliul lor commercial, ca instrument permanent de trezorerie si de management al riscului, nu ca soluţie de avarie.”
„Întârzierea medie la plată este de 6,9 zile. Ceea ce mă preocupă este maximul raportat: 15 zile acum un an, 30 la finalul anului trecut, 35 astăzi. Media se ţine, marginea cedează, exact tiparul unui semestru cu cele mai multe insolvenţe din ultimii opt ani. Riscul principal al economiei româneşti în 2026 nu este încetinirea generalizată, ci polarizarea: firme solide care plătesc la termen şi un segment în creştere care nu mai poate. În acest mediu, selecţia şi evaluarea riscului de credit comercial valorează din ce in ce mai mult.”
„Pentru a doua jumătate a anului, cele mai importante variabile nu sunt de natură financiară, ci instituţională. Dezinflaţia este reală (de la 10,4% în iunie la 6,17% în august) şi deschide, în principiu, spaţiu pentru relaxarea politicii monetare. Dar economia intră în ultimul trimestru cu un guvern interimar şi cu bugetul pe 2027 încă de construit. Firmele pot absorbi dobânzile, insa ceea ce absorb mult mai greu este imposibilitatea de a planifica. Predictibilitatea fiscală va conta, pentru ciclul investiţional din 2027, mai mult decât orice punct de bază al dobânzii-cheie.”
PERSPECTIVE PENTRU 2026
Pe baza sezonalităţii istorice, ARF estimează un volum total pentru anul 2026 în zona de 10,6 miliarde EUR, cu aproximativ 1% peste nivelul de 10,5 miliarde EUR din 2025 — o proiecţie de stagnare, coerentă cu estimările instituţiilor internaţionale pentru economie: Comisia Europeană anticipează o creştere a PIB de doar 0,1% în 2026, iar unele bănci comerciale estimează o contracţie.
Patru factori vor determina traiectoria:
1. Dezinflaţia şi politica monetară. BNR estimează o inflaţie de 6,1% la finalul anului. O eventuală relaxare monetară ar reduce costul finanţării pentru întreaga economie, dar ar intensifica şi concurenţa creditului bancar clasic pentru clientul corporate.
2. Fondurile europene şi PNRR. Plăţile din fonduri europene şi PNRR au crescut cu peste 60% în primele şapte luni, iar investiţiile bugetare cu circa 24%. Acestea susţin construcţiile şi lanţurile de furnizori din infrastructură, segmente cu nevoi mari de capital de lucru.
3. Claritatea politică şi fiscală, inclusiv adoptarea bugetului pe 2027 de către un guvern cu puteri depline.
4. Riscul de credit comercial, într-un mediu cu insolvenţe în creştere cu peste 12% anual şi cu o dispersie a întârzierilor la plată în lărgire.
ARF estimează că extinderea bazei de clienţi va continua să depăşească dinamica volumelor.
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe alephnews.ro
Citeşte pe fanatik.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
