Veniturile ar urma sa fie asigurate prin colectarea mai buna a taxelor si a impozitelor, nu prin cresterea lor, iar la capitolul cheltuieli, desi ministrul interimar de finante Gheorghe Pogea a spus recent ca vor fi concediati 10% dintre bugetari (circa 140.000 de persoane), secretarul de stat din Finante Gheorghe Gherghina a declarat pentru Gandul doar ca la anul nu vor mai fi finantate de la buget in jur de 17.000 de posturi. Evident insa, aceste proiectii raman deocamdata doar pe hartie, mai intai pentru ca trecerea proiectului de buget prin Parlament nu va fi deloc simpla si nici rapida, mai apoi pentru ca nimeni nu poate oferi acum vreo garantie ca viitorul guvern ce va fi format si aprobat dupa alegerile prezidentiale va mai dori sa lucreze pe baza lui. In acest timp, sfidand optimismul afiselor electorale, economia arata la fel de rau ca si inainte de campanie: PIB a scazut cu 7,1% in trimestrul al treilea, conform datelor estimative ale INS, somajul a crescut la 7,1%, cea mai mare rata din ultimii 4 ani, deficitul bugetar a urcat la 5,2% dupa primele noua luni, investitiile directe au insemnat in octombrie jumatate fata de cele de anul trecut, iar creantele restante si indoielnice au ajuns in septembrie la 10,5% din capitalul propriu al bancilor, de peste 4 ori mai mult decat acum un an.

Singurele vesti bune au venit din zona inflatiei si a deficitului de cont curent, care au continuat sa scada (ca efect direct insa al contractiei cererii), precum si din zona productiei industriale, care in septembrie a scazut doar cu 4%, fata de 18% la inceputul anului.