Purtătorul de cuvânt al Prefecturii Mureş, Dragoş Bardoşi, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, că în judeţ au adoptat hotărâri privind memorandumul pentru înfiinţarea Ţinutului Secuiesc cu statut autonom nouă consilii locale, respectiv cele din Sângeorgiu de Pădure, Vărgata, Ghindari, Fântânele, Gheorghe Doja, Miercurea Nirajului, Păsăreni, Sovata şi Găleşti.

"Avem nouă consilii locale care au adoptat astfel de hotărâri, toate au fost atacate de Prefectură în instanţa de contencios administrativ. Într-un caz, am şi câştigat în primă instanţă, la Tribunalul Mureş, care a decis anularea hotărârii Consiliului Local din Ghindari. Probabil se va ataca decizia", a declarat Bardoşi.

Potrivit site-urilor instanţelor mureşene, hotărârea adoptată în luna aprilie de Consiliul Local din Ghindari a fost desfiinţată de Tribunalul Mureş printr-o decizie pronunţată în 28 noiembrie, nefiind înregistrat până acum recurs pe rolul Curţii de Apel Târgu Mureş.

În alte două cazuri din judeţ, consilierii locali, majoritari UDMR, au fost împotriva proiectului privind înfiinţarea Ţinutului Secuiesc ca regiune autonomă. Astfel, la Hodoşa, potrivit primarului Barabasi Otto, proiectul de hotărâre a fost respins de Consiliul Local, în care sunt şapte reprezentanţi ai UDMR şi doi ai PCM.

La Pănet, potrivit primarului Bartha Mihaly, s-a refuzat înscrierea pe ordinea de zi a proiectului, considerându-se că nu reprezintă o problemă stringentă pentru oameni.

"Nici n-am lăsat să intre pe ordinea de zi proiectul. A fost depus de un consilier din ăsta, ungur rătăcit, de la PCM. Am zis că facem politica oamenilor, politica de partid o lăsăm acasă. Avem 5.000 de suflete în comună, care au alte probleme, deci avem ce să facem. Nu ne arde pe noi politica cu Ţinutul Secuiesc", a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, Bartha Mihaly, precizând că în CL sunt 10 consilieri UDMR, patru PCM şi unul PSD.

În ceea ce priveşte primăriile din judeţ care au amplasat pe sediu steaguri secuieşti - cele din Fântânele, Sângeorgiu de Pădure, Ghindari, Sovata şi Eremitu -, Prefectura Mureş a deschis, de asemenea, procese în contencios administrativ, Tribunalul Mureş dându-i deja câştig de cauză în procesul cu primăria din Sângeorgiu de Pădure. Astfel, Tribunalul Mureş a admis cererea Prefecturii, obligând primăria să îndepărteze steagul Consiliului Naţional Secuiesc arborat pe sediu. Nici în acest caz nu s-a înregistrat încă recurs la Curtea de Apel Târgu Mureş.

În luna februarie, CNS a cerut unui număr de 153 de consilii locale din judeţele Harghita, Mureş şi Covasna să adopte câte o hotărâre în care să solicite crearea unei regiuni administrative a României, denumită Ţinutul Secuiesc, un statut autonom pentru regiune, decizii care să fie trimise apoi inclusiv forurilor internaţionale.

Potrivit proiectului de hotărâre pe care CNS îl propunea spre aprobare consiliilor locale, acestea ar fi urmat să solicite Parlamentului şi Guvernului să respecte toate angajamentele internaţionale ale României adoptate în domeniul protecţiei minorităţile naţionale.

De asemenea, consiliile locale urmau să solicite crearea unei regiuni administrative denumită Ţinutul Secuiesc, care să aibă statut autonom, iar delimitarea subdiviziunilor administrative din cadrul regiunii s-ar realiza prin referendum local.

Totodată, în proiectul pe care CNS îl propunea se solicita ca în unităţile teritorial-administrative în care ponderea unei minorităţi naţionale depăşeşte zece la sută limba acesteia să fie recunoscută ca limbă oficială, având acelaşi statut ca limba oficială a statului.

Hotărâri similare au fost votate şi de consilii locale din Covasna şi Harghita, şi acestea fiind atacate de prefecţi în instanţă.