♦ Firma Cromeet din judeţul Constanţa a raportat afaceri de 52 mil. lei anul trecut, în scădere cu 28,7% versus 2023.

Andrei Teletin conduce astăzi firma Cromeet, activă în domeniul colectării şi procesării de deşeuri, fiind repre­zentantul celei de-a doua generaţii a familiei care deţine businessul.

Spune că a ajuns în această poziţie dintr-o conjunctură, nu pentru că şi-ar fi dorit.

Părinţii mei sunt antreprenori de la începutul anilor ’90, aşa că am crescut în mediul de business. Totuşi, nu am fost atras de ceea ce făceau ei. Am crezut că o să fac eu altceva mai bun. Şi totuşi, până la urmă, am ajuns aici, în afacerea familiei. Şi fac asta de peste 15 ani deja.“

Este interesant însă cum a ajuns aici. Avea o perioadă mai tulbure pe plan personal, iar tatăl său i-a spus că mai bine decât să meargă la psiholog, i se alătură lui în business. „Şi am decis să încerc. Îmi aduc aminte că aveam 20 şi un pic de ani, iar primul lucru pe care tata m-a pus să îl fac a fost să mătur curtea. Şi am făcut asta ceva vreme.“

Apoi, treptat, a intrat realmente în businessul de procesare şi comerţ cu deşeuri metalice.

Înainte de a prelua conducerea firmei, a parcurs însă o serie de etape.

Spre exemplu, având skill-uri în domeniul tehnic, a reuşit să descopere nişte hibe şi să le repare.

„E vorba de o zonă - cea tehnică - unde ai mei nu aveau pregătire. Am descoperit, spre exemplu, că din punct de vedere tehnologic eram foarte în urmă.“

Totuşi, skill-urile sale în zona tehnică nu s-au dovedit a fi doar un avantaj, ci şi un dezavantaj. De ce?

„Tot ce era făcut în firmă pe anumite segmente a fost făcut de mine. Eu nu am delegat. Iar asta e o mare problemă şi e o problemă de care suferă antreprenoriatul în România. În esenţă, eu nu mi-am dorit să fiu manager, dar am ajuns în poziţia asta. Acum, încerc să devin un manager cât mai bun. Dar e un salt mare să ajungi să stai într-un birou după ce înainte reparai presa de făcut baloţi.“

Povestea pe scurt

Cromeet există din 2003. Şi a fost un business profitabil încă de la început, spune Andrei Teletin. Asta până recent, când situaţia economică pe plan mondial s-a deteriorat puternic. Problemele au început prin 2022-2023.

Firma a avut în cel mai bun moment circa 50 de salariaţi, însă acum bate puţin în retragere. Spre exemplu, anul trecut a raportat la Ministerul de Finanţe 39 de angajaţi, la afaceri de 52 mil. lei, în scădere cu 28,7% versus 2023.

„Contextul internaţional actual e foarte dificil. Şi vine după investiţii majore pentru noi. Pandemia a coincis cu o perioadă de credite ieftine. Atunci, noi ne-am împrumutat ca să ne dotăm şi să rezolvăm un blocaj care exista.“

În 2017-2018, Cromeet cumpăra între 1.000 şi 2.000 de tone de deşeuri metalice de aluminiu pe lună, pe care le procesa primar – doar le comprima sau debita.

„Am decis să ne dotăm cu o instalaţie de valorificare care să ne permită să procesăm mai rapid. Aveam foarte mult aluminiu pe care nu îl puteam procesa.“

Îl cumpărase la doar 1.400 de dolari tona, iar într-un an preţul a sărit la 4.000 de dolari.

„Am avut noroc atunci.“ Apoi s-a întors roata.

„În mod paradoxal, am investit în tehnologie, dar acum procesăm mai puţin, mai puţin cu minimum 50%.“

Iar capacitatea de achiziţie, respectiv prelucrare şi livrare, se ridică la circa 5.000 t/lună deşeu fier vechi şi 200-500 t/lună deşeuri neferoase.

S-a schimbat piaţa

Concurenţa a crescut foarte mult. Sunt multe firme noi care au venit în piaţa din România crezând că aici o să găsească materie primă mai ieftină.

„Ceea ce e fals. Acum suntem, cred, cea mai scumpă piaţă din Europa. E mai ieftin să mă aprovizionez din Olanda. Şi o să încerc să o fac.“

Cromeet cumpără deşeurile în special din România, mai puţin din Europa. De când cu noile investiţii, firma e acreditată să importe şi din afara UE, dar nu face asta.

„Cumpărăm profile, şezlonguri de plajă, umbrele, tigăi, oale. Avem furnizori care le strâng şi ni le vând nouă, care le procesăm. Mai departe, le vindem fabricilor care au nevoie de această materie primă.“

Spre exemplu, Cromeet cumpără rebuturile unei fabrici de ferestre şi tâmplărie de aluminiu. Le procesează, le presează sau le ambalează, după cerinţele clientului şi, mai departe, le vinde unei fabrici care produce profile de aluminiu. Acestea pot fi ulterior transformate din nou în tâmplărie, spre exemplu.

„E o economie circulară. Suntem o industrie premergătoare tuturor industriilor.“

Cine sunt concurenţii?

Andrei Teletin spune că de când cu războiul din Ucraina, au venit în România mulţi antreprenori din această ţară, care au deschis aici afaceri similare cu cea pe care o conduce el.

„La ei nu se mai putea face acest businss, aşa că au venit în România. Doar la noi în judeţ sunt două firme deţinute de ucraineeni, plus una deţinută de un turc. Şi ne batem pe aceeaşi materie primă. Doar că materia primă e mai puţină decât anterior pentru că suntem în recesiune. Oamenii nu îşi mai schimbă maşina de spălat, spre exemplu, decât dacă e nevoie.“

Iar semnalele sunt proaste în continuare. „Nu ştiu câţi jucători vor rămâne în piaţa noastră“, conchide antreprenorul.

El a fost prezent în cadrul emisiunii Constanţa, poveşti de pe litoral şi de dincolo de el, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania.