Întrebat ce nu funcţiona în contractul iniţial, ministrul Economiei a explicat că erau prevăzute „condiţii nedrepte pentru statul român".

Miruţă a precizat că existau 47 de milioane de euro obţinute de partenerul român, Ministerul Economiei, în colaborare cu Rheinmetall, de la Comisia Europeană, fonduri care „erau socotite doar în contribuţia Rheinmetall în acţiunea României", nu în cea a statului român.

„Cei care au gestionat situaţia asta la minister în ultimii doi ani de zile” au acceptat aceste condiţii, a explicat ministrul, referindu-se la foştii miniştri, firme de avocatură şi reprezentanţi ai Romarm.

Realizând importanţa situaţiei, Miruţă a declarat că a discutat cu premierul Ilie Bolojan şi cu preşedintele, cerându-le aprobarea pentru redeschiderea negocierilor.

„Am urcat în avion, am mers în Germania, am dus la o companie germană şi asta a fost acum două luni”, a povestit ministrul.

„M-am întors din Germania cu o variantă de contract care pentru România înseamnă cuantificabil 92 de milioane de euro în plus, dintr-un total de 400, schimbarea acestor condiţii”, a anunţat Miruţă.

Ministrul a subliniat că a introdus în contract şi un element important: dreptul de veto al statului român asupra deciziilor strategice, deşi acesta deţine doar 49% din acţiuni, în timp ce compania germană deţine 51%.

De asemenea, ministrul a introdus obligaţia pentru Rheinmetall de a interacţiona cu mediul de afaceri local pentru lanţul de aprovizionare: „Să ia de la producătorii din România". Deşi compania germană şi-a exprimat îngrijorarea că producătorii români ar putea să nu fie capabili să livreze la standardele necesare, s-a găsit o soluţie.

Referitor la ce va mai produce România în materie de apărare, Miruţă a anunţat că peste două luni începe producţia de obuziere autopropulsate în Dâmboviţa: „Este o dezvoltare de la zero a unei facilităţi care va produce tancuri şi nu din alea de jucărie, tancuri care sunt în majoritatea armatelor din ţările respectate”.

Ministrul a dezvăluit că sunt în discuţii foarte avansate pentru producerea în România a maşinii de luptă a infanteriei, puşca de asalt, drone, echipamente de apărare antiaeriană şi rachete. „Unele le producem în totalitate în România, unele le producem în parteneriat, importând tehnologie din altă parte, unele le vom cumpăra de pe raft", a explicat Miruţă.