Ministerul Energiei a publicat joi un proiect de hotărâre privind aprobarea listei perimetrelor eoliene offshore care pot fi concesionate în sectorul românesc al Mării Negre, cele trei faze de dezvoltare având o capacitate totală estimată la circa 11 GW.

Faza 1 include primetrele de concesiune 1, 2 şi 3, fiecare definind o zonă pentru un proiect eolian offshore propus, cu o capacitate totală de 3,1 GW.  Potrivit proiectului, aceste perimetre de concesiune se află în zone adecvate pentru proiecte eoliene offshore cu fundaţii fixe şi ar trebui dezvoltate primele, deoarece sunt fezabile cu tehnologia offshore actuală şi evită zonele cu sensibilitate ridicată.

Potrivit analizelor realizate în cadrul raportului Băncii Mondiale Offshore Wind Roadmap for Romania, zona Mării Negre dispune de resurse eoliene semnificative, cu viteze medii ale vântului ce depăşesc 7,5 m/s, fiind estimat un potenţial tehnic total de aproximativ 76 GW, din care circa 22 GW ar putea fi instalaţi pe fundaţii fixe, iar 54 GW prin tehnologii flotante.

Scenariile de dezvoltare analizate indică posibilitatea instalării unei capacităţi de 3 GW până în anul 2035 (scenariul moderat), respectiv până la 7 GW în cazul unei dezvoltări accelerate, ceea ce ar putea acoperi o pondere semnificativă din necesarul de energie electrică al României.

Obiectivul instalarii de 3 GW până în anul 2035 este asumat şi prin Strategia energetică a României 2025–2035 şi urmează a fi atins prin perimetrele din Faza 1, a căror capacitate totală estimată este de aproximativ 3,1 GW.

Potrivit notei de fudnamentare a hotărârii, dezvoltarea sectorului eolian offshore are un impact pozitiv asupra economiei naţionale, prin atragerea de investiţii semnificative, dezvoltarea lanţurilor de aprovizionare şi crearea de locuri de muncă, valoarea adăugată estimată fiind cuprinsă între 16 şi 27 miliarde euro.

Costurile aferente dezvoltării proiectelor de energie electrică eoliană offshore vor fi suportate de operatorii economici concesionari, din surse proprii sau atrase.