♦ Dan Şucu, Concordia: Noi, oamenii de afaceri, transmitem fără echivoc că statul trebuie în primul rând să-şi micşoreze propriile cheltuieli ♦ Marius Ştefan, preşedintele RBL: Înţelegem necesitatea unor scutiri pentru a impulsiona anumite sectoare, dar nu trebuie să fie transformate în scutiri permanente ♦ Consiliul Investitorilor Străini (FIC): Orice ajustare legislativă trebuie să aibă în vedere păstrarea acestui trend pozitiv care reprezintă o resursă importantă pentru economie şi consolidarea bugetului de stat.

Reprezentanţi ai patronatelor, antreprenorilor din România şi investitorilor străini au publicat puncte de vedere cu privire la discuţiile despre majorarea de taxe sau scăderea cheltuielilor bugetare pentru a echilibra bugetul de stat. Punctul comun al opiniilor a fost reducerea reală a risipei de la bugetul de stat, ca primă măsură, înainte de modificarea taxelor.

„Înţelegem că datoria publică şi deficitul bugetului de stat sunt în creştere. Politicienii consideră întotdeauna că acest deficit trebuie corectat prin măriri de taxe. Noi, oamenii de afaceri însă, transmitem fără echivoc că statul trebuie în primul rând să-şi micşoreze propriile cheltuieli, să se comporte responsabil cu administrarea banului public“, transmite Dan Şucu, preşedintele confederaţiei patronale Concordia.

Nu vrem scăderi de taxe sau ajutor, ci vrem să ştim care sunt regulile jocului, a transmis, de la ZF Live,  Marius Ştefan, preşedintele Romanian Business Leaders (RBL), o organizaţie antreprenorială cu 500 de membri: Nu cerem scăderi de taxe sau ajutor, ci vrem să ştim care sunt regulile jocului. Vrem să fim competitivi ca ţară în UE şi în multe domenii suntem, dar am vrea să ştim care sunt regulile, strategia, să ne desfăşurăm activitatea, să facem investiţii etc.

Declaraţiile reprezentanţilor mediului de afaceri vin în contextul în care în ultimele săptămâni s-au vehiculat în spaţiul public mai multe măsuri pe care guvernul urmează să le ia pentru a acoperi deficitul bugetar. Printre acestea se numără şi majorări de TVA pentru anumite categorii de produse care beneficiază de cotă redusă sau de anularea unor facilităţi de care beneficiază anumite sectoare. Toate aceste informaţii au ajuns la urechile managerilor şi antreprenorilor „pe surse“, iar schimbările care se vor întâmpla într-un timp foarte scurt vor pune presiune pe mediul de afaceri.

„Am vrea să vedem o echitabilitate, o bună guvernare, care nu înseamnă doar creşteri de taxe, ci şi o bună gestionare a cheltuielilor. Ne-am uitat pe ponderea salariilor în bugetul statului şi am descoperit că România are cea mai mare pondere din UE, adică 33,8% din veniturile încasate la buget în 2021 (ultimele date) erau cheltuieli salariale, în timp ce media EU este de 22,4%“, a mai spus Marius Ştefan, care reprezintă o organizaţie cu aproape 500 de membri. Membrii RBL cred că sistemul de taxare ar trebui să fie echitabil pentru toată lumea, să nu existe scutiri permanente de taxe pentru anumite sectoare. „Înţelegem necesitatea unor scutiri pentru a impulsiona anumite sectoare, dar nu trebuie să fie transformate în scutiri permanente. Vrem tratament la fel pentru toţi contribuabilii“, subliniază Marius Ştefan. În plus el face apel la simplificarea taxării şi la predictabilitate, astfel ca măcar într-un exerciţiu bugetar să se menţină de exemplu un anumit nivel al TVA. În plus, el spune că guvernul ar trebui să se uite mai atent la cheltuielile bugetare şi să se concentreze pe absorbţia fondurilor din PNRR.

În aceeaşi vreme, Marcel Ciolacu, prim-ministrul României şi preşedintele PSD, dar şi Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, au anunţat un pachet de măsuri pentru economisirea a 6 mld. lei şi pentru aducerea a alte 6 mld. lei la venituri. În total, ar fi vorba de 12 mld. lei până la finalul anului. Ciucă a publicat mai multe măsuri pentru reducerea cheltuielilor, în total „câteva zeci de măsuri“, însă niciunul dintre liderii coaliţiei nu au spus exact de unde vor aduce 6 mld. lei în plus la venituri, în afară de actualizarea redevenţelor, adică a taxelor de concesiune pentru resursele naturale, cu inflaţia şi „eliminarea unor excepţii fiscale“.

„Impactul măsurilor de reducere a cheltuielilor statului va fi de circa 5,8-6 miliarde de lei până la finalul anului. Suma va fi aproximativ egală cu ceea ce ne propunem să aducem ca venituri suplimentare la buget prin eliminarea unor excepţii fiscale“, a transmis Ciolacu.

În ceea ce priveşte măsurile de reducere a cheltuielilor, printre acestea se numără, potrivit lui Ciucă, reducerea numărului de funcţii de conducere de la 12% la 8%, din totalul angajaţiilor, reducerea cu cel puţin 20% a secretarilor de stat din guvern şi reducerea la jumătate a numărului de membri ai cabinetelor autorităţilor locale.

Coaliţia PSD-PNL ar fi ajuns la un acord pentru un plan de 12 mld. lei, din care 6 mld. lei economii la cheltuieli şi 6 mld. lei venituri noi la buget, au anunţat liderii Marcel Ciolacu (PSD) şi Nicolae Ciucă (PNL)

Măsurile anunţate pentru cheltuieli:

► Reducerea cu minimum 20% a numărului de secretari de stat şi reducerea la jumătate a numărului de membri ai cabinetelor autorităţilor locale (preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene, primari, viceprimari);

► Reducerea numărului de funcţii de conducere de la 12% la 8% din totalul angajaţilor;

► Comasarea între instituţii subordonate Parlamentului, Guvernului sau ministerelor. Descentralizarea unor servicii;

► În companiile de stat va fi redus cu 50% numărul consilierilor persoanelor din conducere;

► Numărul membrilor consiliilor de administraţie va fi redus la cel mult 7 persoane, iar al celor din comitetele de specialitate va fi redus la 5;

► Vouchere de vacanţă doar pentru funcţionarii publici care au salarii lunare mai mici de 10.000 de lei brut.

Măsurile anunţate pentru creşterea veniturilor:

► Actualizarea redevenţelor din exploatarea resurselor naturale cu rata inflaţiei;

► Eliminarea unor excepţii fiscale.