Când experienţa practică şi abilităţile soft fac tot mai des diferenţa la angajare, organizaţiile studenţeşti devin locul unde tinerii îşi exersează, cu adevărat, viitorul profesional. Dar ce competenţe concrete dobândeşte un student activ într-un astfel de mediu? Gabriel Crăciunescu, PR Manager în cadrul AIESEC în Bucureşti, spune că cea mai importantă abilitate pe care o dezvoltă apartenenţa la o organizaţie precum AIESEC este leadershipul.

Pe lângă aceasta, el subliniază dobândirea unui set complex de aptitudini practice. "În rest, dobândim şi multe abilităţi practice, mai ales în departamentele de marketing şi PR, unde colaborăm cu companii şi instituţii. Ne dezvoltăm şi pe partea de soft skills – public speaking, time management, inteligenţă emoţională. Toate acestea ne ajută foarte mult profesional".

Fondată în 1948 de către un grup de studenţi care şi-au propus să promoveze înţelegerea culturală şi cooperarea internaţională, AIESEC este astăzi cea mai mare organizaţie din lume condusă de tineri, având ca misiune dezvoltarea potenţialului de leadership prin experienţe practice şi programe de schimb cultural.

Structura internă a organizaţiei este o replică la scară redusă a unei corporaţii.

AIESEC în Bucureşti este împărţită în "nouă departamente, pe lângă preşedinte şi vicepreşedinţi", acoperind funcţiuni esenţiale precum resurse umane, finanţe şi legal, marketing şi PR. O componentă centrală o reprezintă cele cinci departamente dedicate programelor de exchange, care gestionează atât stagiile de voluntariat şi internship pentru studenţii străini veniţi în România, cât şi oportunităţile pentru tinerii români care pleacă în afara ţării.

Această expunere la un mediu internaţional este unul dintre principalele atuuri. "M-a atras faptul că este o organizaţie internaţională, prezentă în peste 120 de ţări din toată lumea. Mi-a plăcut ideea de a fi în contact cu oameni din culturi diferite", explică Gabriel Crăciunescu. Misiunea asociaţiei este, de altfel, "să înţelegem diversitatea culturală şi să învăţăm să colaborăm dincolo de graniţe, între ţări şi culturi."

În prezent, cele mai căutate produse sunt programele de voluntariat internaţional, care aduc un impact direct în comunităţi. "Trimitem oameni din România în diverse ţări şi, în acelaşi timp, primim voluntari din alte părţi ale lumii. De obicei, trimitem voluntari în zone mai puţin favorizate – de exemplu în India, Sri Lanka, Tunisia, Turcia – unde aceştia lucrează, de regulă, cu copii, în grădiniţe sau tabere de vară", menţionează el.

Statistic, Gabriel Crăciunescu spune că în acest an, au venit în România prin intermediul organizaţiei aproximativ 100 de voluntari din peste 20 de ţări, în timp ce numărul studenţilor români care au plecat în programe internaţionale este estimat "undeva între 30 şi 40".

Chiar şi procesul de recrutare într-o astfel de organizaţie este gândit pentru a simula un mediu profesional. Acesta constă într-o săptămână de activităţi, de la evenimente de prezentare, la activităţi de grup şi "taskuri practice, similare cu cele reale din cadrul asociaţiei", menite să evalueze abilităţile candidaţilor.

Astfel, încă de la primul contact, studenţii sunt introduşi într-un mediu structurat, care le testează şi le dezvoltă competenţele necesare pentru o viitoare carieră.