Indicatorul de Încredere Macroeconomică calculat de Asociaţia CFA România a scăzut accentuat în luna martie, cu 10,2 puncte, până la 38,2 puncte, pe fondul deteriorării percepţiei atât asupra condiţiilor curente, cât şi asupra anticipaţiilor privind economia.

Componenta de anticipaţii a coborât cu 10,5 puncte, până la 40,7 puncte, în timp ce evaluarea condiţiilor curente s-a redus cu 9,5 puncte, până la 33,3 puncte.

„În contextul crizei petrolului şi al aversiunii globale la risc pe pieţele internaţionale, s-au majorat anticipaţiile inflaţioniste, precum şi anticipaţiile de creştere a ratelor de dobândă nominale( care sunt în strânsă legătură atât cu evoluţia anticipaţiilor inflaţioniste, cât şi cu evoluţia aversiunii la risc). De asemenea, şi anticipaţiile de creştere economică pentru anul curent au înregistrat scăderi”, spune Adrian Codirlaşu, preşedintele Asociaţiei CFA România.

Rata anticipată a inflaţiei pentru următoarele 12 luni (aprilie 2027) a crescut la 7,61%, cu 1,72 puncte procentuale peste nivelul din luna precedentă. Aproximativ 47% dintre participanţi anticipează o accelerare a inflaţiei, în timp ce 37% văd o posibilă scădere.

În acelaşi timp, ROBOR la 3 luni este estimat la 6,40% în următoarele 12 luni, peste nivelul actual de 5,87%, în linie cu aşteptările de înăsprire a condiţiilor financiare.

Aproximativ 86% dintre respondenţi anticipează deprecierea leului în următoarele 12 luni, în timp ce 14% estimează o stagnare. Cursul mediu este prognozat la 5, 1303  lei/euro în următoarele 6 luni şi la 5,1644 lei/euro pentru un orizont de 12 luni.

Anticipaţiile privind creşterea economică pentru 2026 au fost revizuite în jos, la o medie de 0,7%, semnalând o stagnare a economiei. În paralel, deficitul bugetar estimat pentru anul viitor a crescut cu 0,5 puncte procentuale faţă de exerciţiul anterior, până la 6,6% din PIB.

Datoria publică este aşteptată să urce la 63% din PIB în următoarele 12 luni, reflectând presiunile persistente asupra finanţelor publice.

În ceea ce priveşte piaţa rezidenţială, 55% dintre participanţi anticipează o stagnare a preţurilor în marile oraşe în următoarele 12 luni. În acelaşi timp, 90% consideră că nivelurile actuale sunt supraevaluate, în timp ce doar 10% le văd corect aliniate cu fundamentele economice.

Pe fondul tensiunilor geopolitice şi al războiului din Iran, analiştii estimează un preţ mediu al petrolului Brent de 103 dolari/baril în următoarele 12 luni. Intervalul prognozelor este însă foarte larg, variind între 60 şi 170 dolari/baril, ceea ce indică un grad ridicat de incertitudine în piaţă.