Articol cu conţinut publicitar

Întregul viitor al unei persoane depinde, adesea, de mediul în care se dezvoltă. Iar la baza unei dezvoltări armonioase din punct de vedere al sănătăţii şi educaţiei, dar şi din punct de vedere profesional, stă un factor simplu: o locuinţă decentă. Mulţi români nu beneficiază însă de ea, aşa că Habitat for Humanity şi-a asumat misiunea de a schimba în bine viitorul familiilor vulnerabile construind case „simple, decente, şi accesibile” pentru acestea. Cum pot contribui companiile şi persoanele fizice la sprijinirea acestei misiuni?

„Donaţiile din impozitul pe profit sunt foarte importante ca noi să ne continuăm proiectele şi să susţinem sustenabilitatea financiară a organizaţiei. Cu fondurile securizate în decembrie 2021, spre exemplu, am construit de la zero, anul acesta, 14 case şi am continuat lucrările la alte 8 locuinţe cu sprijinul voluntarilor, în 3 judeţe ale ţării (Bacău, Prahova şi Constanţa). Însă nevoia pe care noi o deservim rămâne în continuare o problemă ce necesită acţiuni imediate. Un avantaj al acestui mecanism de donaţie este că procesul în sine este simplu şi rapid, fără costuri, iar suma din acest procent nu rămâne oricum în companie, ci merge automat către stat, dacă nu este redirecţionată către o organizaţie neguvernamentală”, spune Roberto Pătrăşcoiu, director naţional, Habitat for Humanity.

Persoanele fizice pot susţine misiunea Habitat prin redirecţionarea a 3,5% din impozitul pe venit, prin completarea Formularului 230. Persoanele care vor să contribuie prin această modalitate, o pot face foarte simplu şi rapid, prin completare online a formularului în site-ul organizaţiei.

Românii pot contribui, de asemenea, prin donaţii lunare iar, în cazul companiilor, prin redirecţionarea impozitului pe profit de 20% până la finalul anului.

Familiile pentru care organizaţia construieşte locuinţe au venituri reduse şi trăiesc în condiţii improprii care le afectează calitatea vieţii. Locuiesc în gospodării care prezintă semne vizibile de degradare sau supraaglomerare, uneori deţinute în proprietate, iar alteori închiriate. În multe cazuri, familiile îşi amenajează o încăpere din casa părinţilor sau a altor rude, care are rol atât de dormitor unde se odihnesc toţi membrii familiei, cât şi de bucătărie. Deşi veniturile există şi sunt constante, valorea lor adunată este insuficientă pentru a-şi îmbunătăţi condiţiile de locuire, deoarece nu se pot încadra nici pentru a beneficia de un credit bancar.

Construirea unei locuinţe cu două dormitoare de circa 60 mp implică costuri de aproximativ 40.000 de euro (costuri directe). Aceste acţiuni pot fi sprijinite cu uşurinţă atât de companii, cât şi de persoanele fizice.

Roberto Pătrăşcoiu explică că la baza selecţiei familiilor care ajung să beneficieze de sprijinul organizaţiei stau trei criterii importante:

1.       Nevoia urgentă de o locuinţă decentă – aici luăm în considerare aspecte ce ţin de gradul de supraaglomerare, echiparea cu utilităţile de bază (sanitare, de încălzire, grup sanitar la interior), starea de degradare a locuinţei, nivelul de întreţinere a gospodăriei şi poziţionarea acesteia într-o zonă de risc (ex: inundaţii, alunecări de teren, evacuări).

2.      Nivelul scăzut al veniturilor – familiile trebuie să aibă un venit lunar care să nu fie mai mare de 60% din venitul net mediu la nivel naţional. Această condiţie este importantă, deoarece locuinţele nu sunt oferite. Familiile trebuie să ramburseze, pe o durată de 20 de ani (fără dobândă şi profit), o parte din costul de construcţie al casei. Rata lunară pe care o plătesc este una modică şi adaptată întotdeauna la cât poate familia să plătească, iar aceasta merge într-un fond circular, prin care noi construim alte locuinţe.

3.       Disponibilitatea de a voluntaria - familiile se implică, prin ore de voluntariat, la construirea propriilor case, cât şi la construirea altor locuinţe din programele Habitat for Humanity România. Rolul orelor de voluntariat este unul de responsabilizare şi de conştientizare a efortului comun depus.

Care sunt însă elementele de bază pe care ar trebui să le conţină o locuinţă şi care sunt incluse şi în proiectele dezvoltate de organizaţie? „Cred că putem răspunde în două moduri la această întrebare: cel tehnic – ingineresc şi cel care ţine de sistemul unic Habitat for Humanity România.”

Desigur, continuă Pătrăşcoiu, o locuinţă trebuie să ofere confortul necesar familiei în termeni de spaţiu, eficienţă energetică şi funcţionalitate. Habitat construieşte, în principal, locuinţe cu două sau trei camere, organizaţia având o filozofie cuprinsă in acronimul SDA – „simplu, decent, accesibil”. „Construim locuinţe simple, dar care oferă cele mai decente condiţii de trai la cele mai mic cost fezabil de piaţă. Modelul actual de locuinţă a rezultat în urma unui concurs de arhitectură, organizat în anul 2020 la scară naţională, prin Ordinul Arhitecţilor.”

În acelaşi timp, sistemul Habitat for Humanity implică faptul că locuinţele sunt constuite de voluntari, uneori în timp record, în doar cinci zile. Aşa au fost construite chiar anul acesta 12 locuinţe în serii de câte 5 zile, în cadrul proiectului „Hope Build”, cu ajutorul a peste 400 de voluntari.  Cel mai mare astfel de proiect a fost în anul 2017, când au fost construite 36 de locuinţe în doar 5 zile, cu sprijinul a 1.000 de voluntari, la Bacău. „Voluntarii vin pe şantiere şi oferă acolo nu numai timpul lor, dar şi o parte din generozitatea lor. Unul dintre voluntarii noştri dragi chiar spunea: Am lăsat în aceşti pereţi o parte din inima mea. Şi acest lucru intangibil este un element de bază pe care îl conţin toate proiectele noastre. Pentru că în Habitat, nu construim doar patru pereţi şi un acoperiş. Ridicăm împreună cu partenerii noştri locuinţe, comunităţi şi speranţă – aceasta fiind, de altfel, şi declaraţia de misiune a Habitat for Humanity România.

„Donaţiile din impozitul pe profit sunt foarte importante ca noi să ne continuăm proiectele şi să susţinem sustenabilitatea financiară a organizaţiei. (...) Construim locuinţe simple, dar care oferă cele mai decente condiţii de trai la cele mai mic cost fezabil de piaţă.” - Roberto Pătrăşcoiu, director naţional, Habitat for Humanity

Locuinţa, impact direct în viitorul unei persoane

Roberto Pătrăşcoiu subliniază că este incredibil cât de multe poate să schimbe o casă viaţa unui om. „În fiecare an întâlnim poveşti de viaţă care ne uimesc şi pe noi: familii care în urmă cu 10-15 ani nu aveau nimic, şi care la ani după ce au primit o locuinţă prosperă pe toate planurile. Sunt câteva paliere importante de menţionat.”

Primul este sănatatea. „În urmă cu cinci ani am călcat pragul casei unei familii care locuia în condiţii greu de descris. Fetiţa familiei, atunci în vârstă de şase ani, dormea într-o cameră plină de mucegai. Din princina aceasta începuse să dezvolte astm. Mama fusese la medic cu fetiţa, iar doctorul îi prescrisese o casă nouă, fără pereţi plini de mucegai. La puţin timp după vizita noastră, am construit în acea comunitate 8 locuinţe în doar 5 zile, cu peste 500 de voluntari. Una dintre locuinţe a fost a familiei despre care am vorbit. Acum câteva luni am fost din nou în acea comună. Familia este fericită. Astmul a dispărut, desigur.”

Al doilea palier este educaţia. Copiii, spune el, pur şi simplu încep să aibă rezultate mai bune la şcoală, atunci când acasă au condiţii bune de locuire, şi când nu mai sunt nevoiţi să plece către şcoală dintr-o locuinţă supraaglomerată, cu mucegai, cu acoperiş spart sau cu toaleta afară în frig şi întuneric. „Dar să nu-i uităm pe părinţi- chiar la acest capitol al educaţiei. Recent am fost impresionat de povestea unei mame singure, care anul trecut s-a mutat într-o casă nouă Habitat. Mi-a spus că anul acesta şi-a luat inima în dinţi şi a reuşit să-şi finalizeze studiile abandonate în tinereţe. Casa i-a oferit liniştea şi siguranţa necesare să facă acest pas.”

Şi nu în ultimul rând, spune că este vorba şi de împlinirea profesională, deoarece, în cele mai multe cazuri, oamenii ajung să aibă locuri de muncă mai bune şi mai bine plătite, odată ce beneficiază de o locuinţă decentă. „Am întâlnit şi cazuri în care familiile ajutate de Habitat au dezvoltat afeceri prospere şi care acum donează catre noi, pentru a ajuta alte familii. Cum de se întâmplă schimbarea acesta? Pentru că, odată ce o nevoie de bază este satisfăcută (în acest caz, nevoia de acoperiş), omul se concentrează pe nevoi de la vârful piramidei. Stima de sine creşte. Iar când aceasta creşte, cresc şi aspiraţiile. Auto-împlinirea devine doar o consecinţă firească. Sunt aspecte greu cunatificabile. Dar pe care noi le vedem şi trăim în fiecare an în proiectele Habitat for Humanity România.”

În prezent, echipa Habitat e formată din 50 de angajaţi, împărţiţi în două organizaţii – Habitat for Humanity România şi Habitat Suport care reprezintă divizia de construcţii, specialişti care supraveghează atelierele pe şantier şi oferă indicaţii voluntarilor, astfel ca lucrările să fie executate corect.

De la înfiinţare şi până în prezent, organizaţia a ajutat peste 100.000 de persoane fie prin programele de locuire accesibilă, fie prin cele de dezvoltarea a comunităţilor vulnerabile, şi a construit sau reabilitat peste 5.100 de locuinţe.

Anul viitor, Habitat plănuieşte să construiască alte 22 locuinţe, pentru 22 de familii vulnerabile, în cel puţin trei judeţe ale ţării. „Dar misiunea noastră este mult mai mare de atât. Acţionăm într-un spectru mai larg al ecosistemului de locuire. De exemplu, sprijinim familiile de refugiaţi ucrainieni cu locuire, prin programe alternative de închiriere socială sau renovare de spaţii nefolosite. Estimăm că vom ajuta peste 1.000 de persoane cu locuire pe acest palier, care se adaugă la cele peste 4.000 de persoane sprijinite în 2022.”

Organizaţia lucrează, de asemenea, împreună cu autorităţi, ministere şi guvern pentru implementarea „Strategiei Naţionale de Locuire 2023-2050”, cu impact considerabil la nivel naţional (sute de mii de persoane). Şi, totodată, continuăm şi programul de comunităţi sustenabile prin care vor construi o cantină socială  în Buftea şi vor reabilita şi eficientiza energetic centrul SOS Satele Copiilor din Bucureşti.

În alte ţări, Habitat for Humanity primeşte cea mai mare parte a donaţiilor din partea companiilor care au strategie de CSR, filantropia corporativă, prin care companiile „dau înapoi comunităţii”, fiind, astfel, cea care contribuie la bunăstarea acesteia. „Este o modalitate foarte des utilizată pentru a menţine motivaţia în rândul oamenilor şi de a creşte angajamentul lor prin susţinerea unor cauze sociale.  Mii de companii au programe de tipul Matching Gift care dublează sau chiar triplează contribuţiile individuale făcute de angajaţii lor.” Potrivit lui, cultura acestor tipuri de donaţii ia amploare şi în România întrucât companiile au oportunitatea să integreze şi să creeze sinergii între CSR şi alte activităţi pe care altfel le-ar trata separat.

Donaţiile venite anual din impozitul pe profit al companiilor reprezintă aproximativ 30% din fondurile securizate ale organizaţiei, „un procent este semnificativ dacă te gândeşti că procesul este reluat în fiecare an”.

Pe primul loc se află fondurile venite din fundraisingul local, undeva la 44%, iar sursele sunt bugetele companiilor din România, dar şi donaţiile de la persoane fizice (prin impozitul pe venit, debit direct, donaţii online sau via SMS), iar pe al doilea loc se află fondurile venite din reţeaua internaţională Habitat for Humanity.