♦ Guvernul României cere scăderea preţului la alimentele de bază prin reducerea adaosului comercial al procesatorilor şi retailerilor ♦ Potrivit guvernului, procentul adaosului ar urma să fie fix şi raportat la costul de producţie, în care sunt incluse cheltuielile directe şi indirecte ♦ Economiştii spun că ideea este proastă şi poate conduce nu la scăderea inflaţiei, ci la majorarea ei.

Noul guvern, condus de socialistul Marcel Ciolacu, ar vrea ca această reglementare să fie făcută prin act normativ - astăzi este aşteptată o ordonanţă de urgenţă în acest sens -, însă marile reţele insistă pe ideea de voluntariat, bazată pe întreg lanţul de producţie - producători, procesatori, comercianţi.

„Insistăm pe ideea de voluntariat pentru aplicarea mecanismului de reducere a preţurilor şi nu prin emi­terea unui act normativ, marile lan­ţuri de magazine dovedind seriozitate în aplicarea schemei voluntare de di­mi­nuare a preţului la lapte“, au trans­mis printr-un comunicat de presă membrii Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR).

Premierul Marcel Ciolacu a pro­mis, săptămâna trecută, că preţurile vor scădea „semnificativ“ la alimente­le de bază, respectiv pâine, lapte, brân­zeturi, carne, ouă, făină, mălai, ulei, legume şi fructe proaspete. El a întărit că această scădere nu va pune presiune pe producătorii români.

Vinerea trecută, în magazinele Mega Image, costul unui kilogram de cireşe era de 30 de lei.

„Este enorm, mai ales că suntem în plin sezon al cireşelor. Am mers, în ultima vreme, în Europa de Est şi am văzut cu ochii mei: da, preţul la unele produse este mai mic decât în Româ­nia. În Croaţia, de pildă, care este o ţară turistică, iar preţurile cresc în se­zonul turistic, preţurile la unele pro­duse alimentare sunt mai mici decât în România. Dar ca să remediezi situ­aţia, soluţia nu este o intervenţie a sta­tului asupra preţurilor. Preţurile înal­te, exagerat de înalte uneori, sunt o problemă, dar ele sunt efectul, nu ca­u­za. Înainte de a lua o de­cizie, gu­ver­nul trebuie să iden­tifice cauza aces­tei si­tu­aţii. De pildă, o pro­ducţie mai ma­re duce preţul în jos. O pro­ducţie mică îl ridi­că. A văzut ci­ne­va da­că nu cum­va as­ta este cauza pre­ţu­ri­lor înalte? Dacă maga­zi­nele vând ci­reşe cu 30 de lei, în plin se­zon, în­seam­nă că există cumpără­tori pentru ele. Înseamnă că oferta este redusă - asta este cauza, preţul este doar efectul“, spune economistul Laurian Lungu.

Rata anuală a inflaţiei în luna mai 2023 comparativ cu luna mai 2022 este 10,6%, potrivit datelor de la In­sti­tutul Naţional de Statistică. Însă, preţul mărfurilor alimentare a cres­­cut cu aproape 20% în această pe­rioadă, iar cele mai mari creşteri le au zahărul (59%), untul (32%), uleiul comestibil (31%), brânza de vacă (29%), legu­mele (26%), cartofii (25%), laptele şi produsele lactate (24%), conform aceleiaşi surse.

Sursele ZF din cadrul Ministe­ru­lui Agriculturii spun că la nivel guver­namental se doreşte un act normativ pe o perioadă limitată, pe jumătate de an, de preferat, dar nu e stabilit încă termenul. „Această decizie va avea o forţă juridică în urma unui dialog cu reprezentanţii procesatorilor şi re­tailerilor.“

Ungaria a încercat un mecanism asemănător pentru stoparea preţuri­lor şi pentru reducerea inflaţiei, dar nu i-a ieşit, iar efectul a fost unui invers decât cel anticipat - fie că a fost vorba de alimente sau de carburanţi. Acum Ungaria are cea mai mare inflaţie din UE, de peste 20%. Pentru că, în urma intervenţiei guvernului asupra preţurilor,  unele produse au dispărut de pe piaţă întrucât nimeni nu a vrut să producă/să importe în pierdere şi atunci, oferta fiind mai mică, preţurile au crescut.

„Nimeni nu vinde în pierdere. A­cum e posibil, dacă măsura anun­ţa­tă in­tră în vigoare la noi, să vedem o scăde­re a inflaţiei. Trebuie să vedem cum a­ra­tă ordonanţa. Dacă adaosul co­mer­cial se reduce la alimentele ief­tine şi de o calitate mai slabă, atunci este posibil aşa ceva“, spune econo­mistul Adrian Codirlaşu, vicepreşe­dinte al CFA România.

„Dar adausul co­mercial va creşte, în această situaţia, la alimentele scumpe. Orice taxă, orice intervenţie asupra preţurilor, este plătită, în final, tot de cumpărător“, adaugă acesta.

Cea care reduce preţul este competiţia. În momentul în care tu intervii pe piaţă, vor fi mereu competitori care vor fi scoşi din joc. Şi atunci oferta va fi mai mică iar preţurile o vor lua în sus. Este situaţia cu cerealele din Ucraina. România importa cereale din Ucraina şi înainte de război. Erau produse ieftine, pentru fermele de animale, de plidă, şi aceste produse ieftine ţineau preţurile jos. Acum, la presiunea fermierilor români, România nu mai importă din Ucraina, iar preţurile pe piaţa locală au explodat, spune Adrian Codîrlaşu.

„Orice mecanism de reducere a preţurilor nu poate fi decât pe baze voluntare. Vorbim oricum de o discuţie complicată şi o problemă complexă. Pentru mine este de neimaginat ca într-o economie liberă şi privată aşa ceva să fie rezultatul unei reglementări. Marile lanţuri de magazine au dovedit seriozitate şi responsabilitate în aplicarea schemei voluntare de diminuare a preţului la laptelui“, a spus Radu Burnete, directorul executiv al Confederaţiei Patronale Concordia, din care face parte şi AMRCR.

Procesatorii şi retailerii s-au întâlnit la finalul lunii aprilie cu guvernul Ciuca şi au discutat reducerea preţului cu minimum 20% (10% de la retaileri şi 10% de la procesatori), acesta având o scădere de 1-2 lei la raft pentru o perioadă de şase luni. De această dată, AMRCR susţine că este nevoie tot de un acord voluntar pentru diminuarea inflaţiei şi păstrarea puterii de cumpărare la produsele de bază.

El a adăugat că emiterea unui act normativ nu va rezolva problema de bază, motiv pentru care mecanismul trebuie să fie voluntar şi aplicat în întregul lanţ de produs, iar Consiliul Concurenţei să fie implicat în aplicarea mecanismului de reducere a preţurilor pe o perioadă limitată la produsele alimentare de bază.

Sursele ZF spun că producătorii nu intră în discuţie, ci s-a discutat doar cu procesatorii şi retailerii, iar adaosul comercial va fi stabilit pornind de la costul de producţie, în care sunt incluse cheltuielile directe şi indirecte. „Procesatorul va avea un anumit adaos comercial (fix), iar retailerul va avea un anumit adaos comercial (fix), procent care sunt stabilite în urma discuţiilor. Marja de adaos va fi asemănătoare, pentru că au cheltuieli asemănătoare“, au explicat sursele ZF din Ministerul Agriculturii.

Adaosul comercial se va raporta la costul de producţie, iar materia primă, laptele de exemplu, reprezintă 70% din preţ, aşadar preţurile în retail, pentru consumatori, vor fi mai mici, potrivit surselor ZF. „Acum, procesatorii au un adaos de 35-40% la lapte, iar retailerii au un adaos de 50-70%.“

„Pentru a produce efecte vizibile în buzunarul românilor şi pentru a accelera reducerea inflaţiei, este absolut necesar ca mecanismul voluntar să fie aplicat nu doar comercianţilor, ci pe întregul lanţ de produs“, au întărit reprezentanţii marilor reţele comerciale. Ei au continuat că sunt disponibili să continue orice discuţie la nivel tehnic pentru stabilirea tuturor detaliilor mecanismului temporar, dacă se va face voluntar şi pe tot lanţul de reducere a preţurilor, implicând inclusiv producătorul, la unele alimente de bază.