Tot anul 2025 actualul guvern a spus că prioritatea sa este restructurarea administraţiei publice şi scăderea cheltuielilor bugetare, mai ales la nivelul administraţiei locale, însă a terminat hotărând majorarea taxelor pe maşini şi case, care va pune la dispoziţia primarilor şi mai mulţi bani de risipit.

Spre exemplu, Primăria Sectorului 3 din Bucureşti va avea astfel şi mai mulţi bani să arunce pe kilometri de borduri şi trotuare din dale care le înlocuiesc pe unele care abia fuseseră făcute în urmă cu 5-6 ani.

Situaţia este la fel în toată ţara, cu mii de proiecte aiurea în care banii cetăţenilor  - în loc să meargă în campusuri şcolare moderne precum cele ale şcolilor private, să nu mai existe învăţământ la stat în două sau trei schimburi, în utilităţi strict necesare precum conductele de gaz, canalizare şi apă în mediul rural - sunt cheltuiţi în alte scopuri.

Toată ţara s-a trezit de la 1 ianuarie cu întrebarea cât va avea de plătit impozit pentru locuinţă şi maşină în 2026, iar primele date arată o creştere şi cu 80% a impozitelor, deci aproape o dublare.

Sigur că România era în urmă la acest capitol, cu cea mai mică pondere a impozitelor pe proprietate în PIB din UE, de doar 0,5%, faţă de aproape 2% media UE. Dar cum facem ca aceşti bani suplimentari să fie cheltuiţi în mod eficient, aceasta este întrebarea.

Noi taxe în 2025, burse diminuate, CAS pentru indemnizaţia de creştere a copilului – dar de partea cealaltă unde este restructurarea administraţiei de care s-a vorbit?

Aşa după cum Ziarul Financiar a arătat, numărul de angajaţi bugetari a crescut cu 120.000 în ultimii 10 ani, de la circa 1.180.000 la circa 1.300.000, din care 50.000 posturi în plus sunt la funcţionarii din administraţia locală, unde a crescut numărul de la 230.000 la 280.000.

De unde are bani administraţia locală? Pe primele 11 luni din 2025, la venituri totale ale administraţiei locale de 142 de miliarde de lei, cea mai mare parte, 41 mld. lei (29%) provine din subvenţii de la bugetul de stat, arată datele execuţiei bugetare.

Per total, aparent administraţiile locale au deficit mic – venituri totale la bugetele locale de 142 mld lei pe primele 11 luni din 2025 faţă de cheltuieli totale de 145 mld. lei, însă la acest deficit de 3 mld. lei ar trebui adăugate de fapt subvenţiile amintite de la bugetul de stat de 41 mld. lei.

Ca venituri propriu-zise, primăriile se bazează pe alocarea din impozitul pe venit, 38 mld. lei (pondere de 26% în total venituri locale), alocarea din TVA, unde primăriile au încasat 23 mld lei (16% pondere), veniturile nefiscale 24 mld. lei (16%) şi încasările din impozitele locale pe case şi maşini, 8 mld. lei (6%).

În 2025 practic 70% din încasările totale din impozitul pe venit au mers la primării şi 19% din TVA, restul rămânând la bugetul de stat.

Dacă se ia o medie de 80-90% creştere a taxelor locale, veniturile din această direcţie vor creşte în 2026 până la circa 18-19 mld. lei, faţă de circa 10 miliarde de lei estimarea pentru tot anul 2025.

Deci e vorba de aproape 9 mld lei (aproape 2 mld. euro) bani în plus la bugetele locale în 2026. Pe primele 11 luni s-au strâns 9,6 mld. lei din taxe şi impozite locale, cu 20% mai mult ca în 2024.

Întrebarea este ce se va întâmpla cu aceşti bani suplimentari. Nu este foarte clar dacă subvenţia guvernamentală va fi diminuată corespunzător astfel încât să se ducă în scăderea deficitului bugetar de care este nevoie în 2026. Deci alţi bani, mereu alţi bani, dar ce se întâmplă cu ei?

Cheltuielile de personal pentru administraţiile locale au crescut cu 10% la 11 luni în 2025, de la 42 mld lei la 46 mld. lei, iar cele de bunuri şi servicii cu 7%, de la 30 mld. lei la 32 mld. lei. Parcă era austeritate.

Oare ne dăm seama că între 2020 şi 2025 ani bugetul consolidat de cheltuieli al României s-a dublat, de la 400 de miliarde de lei în 2020 la 800 miliarde de lei în 2025? Unde sunt spitalele, campusurile şcolare, trenurile de mare viteză, reţelele de apă, gaz şi de canalizare? Unde sunt?

Aceasta va fi de acum înainte o mare problemă de fapt în România: nu lipsa banilor, ci banii cheltuiţi fără rost, risipa în investiţii nenecesare. Să faci ceva nou folositor, bine gândit, cu fiecare leu strâns suplimentar la buget, va fi miza.