Economia Franţei a continuat să crească la finalul anului trecut, în pofida instabilităţii politice şi a riscurilor legate de măsuri de austeritate, pe fondul unei evoluţii mai bune a consumului populaţiei şi a investiţiilor, potrivit Bloomberg.

Produsul intern brut al Franţei a crescut cu 0,2% în trimestrul al patrulea, potrivit datelor publicate de institutul de statistică Insee. Ritmul de creştere este mai redus faţă de trimestrul anterior, dar se aliniază estimărilor realizate de analiştii economici.

Datele vin înaintea publicării rezultatelor pentru alte mari economii europene, Spania, Germania şi Italia urmând să anunţe evoluţia economică tot vineri. Ulterior, Eurostat va publica datele pentru zona euro, unde economiştii estimează o creştere de 0,2% a PIB-ului în trimestrul patru, uşor sub ritmul din trimestrul precedent.

La nivel european, economia a rezistat după introducerea tarifelor comerciale de către administraţia Trump anul trecut, însă rămâne în alertă în contextul noilor ameninţări privind impunerea unor taxe suplimentare. În acelaşi timp, inflaţia s-a stabilizat în jurul ţintei Băncii Centrale Europene, ceea ce a permis menţinerea dobânzilor la 2%.

În Franţa, a doua jumătate a anului a fost marcată de o nouă prăbuşire a guvernului şi de dispute legate de majorări de taxe şi reduceri de cheltuieli necesare pentru reducerea deficitului bugetar.

Cu toate acestea, consumul populaţiei a accelerat, înregistrând o creştere de 0,3% în trimestrul al patrulea. Un raport separat arată însă că, în luna decembrie, cheltuielile au scăzut faţă de luna precedentă, în special pe fondul reducerii achiziţiilor de bunuri manufacturate şi alimente.

Investiţiile companiilor au scăzut uşor în trimestrul al patrulea, în timp ce investiţiile gospodăriilor au crescut cu 1,1%.

La nivelul întregului an, economia Franţei a înregistrat o creştere de 0,9%, în linie cu ipotezele guvernului utilizate în construcţia bugetului.

Perspectivele politice şi fiscale s-au îmbunătăţit recent, după ce premierul Sébastien Lecornu a reuşit să avanseze în Parlament un buget de compromis, care include măsuri de ajustare fiscală mai moderate şi mai puţine majorări de taxe decât cele propuse iniţial.