"În ultimii 10 ani, am început să observăm asocieri statistice între poluarea aerului şi o întreagă gamă de probleme legate de creier - de la modul în care copiii învaţă, la modul în care se schimbă facultăţile lor cognitive, la probleme de sănătate mintală şi risc crescut de demenţă", explică Ian Mudway, toxicolog de mediu la Imperial College London şi unul dintre cercetătorii principali ai studiului.

Echipa recreează în laborator patru tipuri diferite de poluare: emisiile de gaze de eşapament ale unui motor diesel, fumul de la arderea lemnului, mirosul produselor de curăţare şi vaporii de la gătitul cărnii.

Nivelurile fiecărui poluant sunt analizate şi măsurate cu atenţie înainte ca aerul nesănătos să fie direcţionat spre voluntari. Voluntarii sunt supuşi la expuneri de o oră la fiecare tip de poluare, timp de mai multe luni. Înainte şi după fiecare expunere, li se fac teste cognitive şi se recoltează probe biologice.

Scopul este de a clarifica modul în care diferiţii poluanţi respiraţi dăunează creierului şi de a-i pune în aşeza în ordinea periculozităţii. Scopul este şi acela de a stabili dacă poluanţii ajung direct la creier sau dacă daunele care reies din studii sunt un efect indirect, de exemplu din cauza inflamaţiei în curs de desfăşurare în alte părţi ale corpului, cum ar fi plămânii.

O mai bună înţelegere a impactului aerului poluat asupra creierului este de mare importanţă, nu numai pentru a încerca să contracareze cele şapte milioane de decese premature cauzate în fiecare an de poluarea exterioară şi interioară, ci şi pentru a înţelege şi a preveni originea unora dintre cele mai răspândite tulburări cerebrale, de la demenţă la depresie.