35.000 lei este noul prag pe care euro pare ca nu mai vrea sa-l paraseasca. Ori de cate ori leul se apreciaza mai mult de atat, BNR intervine pe piata valutara, cumparând euro pentru a mentine cursul la acest nivel. Dealerii avertizeaza insa: nu este un prag real si vor urma noi fluctuatii. Cat de mari? Si cat ar putea costa un euro la sfarsit de an?

Doua mari forte trag acum, in sens contrar, de cursul de schimb, miscandu-l cand intr-o parte cand in cealalta.  Pe de o parte, intrarile de valuta din ultima perioada au determinat aprecierea constanta a leului, care a castigat de la inceputul anului mai bine de 11% in fata monedei europene.  Pe de alta parte insa, interventia "in forta a Bancii Nationale a avut ca rezultat o miscare violenta de depreciere pe termen scurt a monedei nationale" - dupa cum spune directorul trezoreriei de la Volksbank, Ciprian Muntean.

De ceva vreme, insa, euro pare sa-si fi gasit un nivel de echilibru, in jurul valorii de 35.000 de lei (3,5 lei noi pentru un euro). Nu "de buna voie" insa, pentru ca o contributie importanta in pastrarea acestui raport o are chiar banca centrala. Astfel ca, ori de cate ori leul paseste peste acest nivel, banca centrala intervine pe piata valutara cumparand masiv valuta, si oprind astfel o apreciere si mai puternica a monedei nationale.  Cat va mai trece insa pana cand leul va depasi si acest prag? Vor aduce lunile urmatoare schimbari majore in evolutia cursului de schimb?

"Este doar un prag psihologic, si nicidecum unul real", este de parere Daniel Buzatu, seful depatamentului de trezorerie de la Banca Romaneasca. In opinia sa, in pofida interventiilor repetate ale bancii centrale pe piata valutara, leul nu va ramane prea mult la acest nivel. Astfel ca, pana la finalul anului, Buzatu vede o scadere a leului in raport cu moneda europeana, pana la 35.300 - 35.500.

Nu este pentru prima data dupa ce banca centrala a anuntat ca nu mai intervine pe piata valutara pentru a sustine un anumit nivel de curs, cand leul se "opinteste" cu cate un astfel de "prag psihologic". De la inceputul anului doar, astfel de nivele unde cursul a stationat pentru o perioada au mai existat si la 3,7 si mai tarziu la 3,6 - fiecare rezistand insa doar cateva luni.

"La fel ca si in cazul celor mai importante perechi de valute, si pentru euro-leu exista nivele de curs care actioneaza ca suport sau rezistenta pe anumite perioade", explica director adjunct operatiuni de piata la BRD-Groupe Societe Generale, Marius Stoica. 

Cum apar aceste praguri? Stoica spune ca ele se creaza urmare a evolutiilor ce apar la anumite nivele de curs in trecut, considerate semnificative de actorii de pe piata valutara. Cand acestia anticipeaza o posibila repetare a evolutiilor din trecut, cursul ramane "fixat" la nivelul respectiv.

La fel de adevarat insa este si faptul ca un rol important in determinarea acestor nivele il are si Banca Nationala, prin interventiile ei de pe piata valutara, adauga el.

In opinia sa, si de acum inainte leul isi va continua, usor aprecierea in raport cu principalele valuta: pentru finalul anului, Stoica coteaza euro la 3.4250-3.475 de lei, si dolarul la 2.7750 - 2.8250. 

"Pragurile la care se opreste cursul din cand in cand sunt de fapt nivele stabilite de banca centrala, pentru a evita o apreciere prea puternica a leului", este de parere si directorul de vanzari produse trezorerie de la HVB Bank Romania, Sergiu Puianu. "Care sunt insa aceste nivele la care BNR vrea sa tina cursul, nu stie nimeni prea sigur", adauga el, "si de aici deriva, de fapt, si impredictibilitatea cursului de schimb".

Pana una alta insa dinspre partea bancii centrale mesajul este clar. Leul s-a intarit deja "nerealist de mult" in raport cu principalele valute de referinta, dupa cum atrage atentia guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. El spune ca "substanta leului si castigurile de productivitate" nu mai sustin o astfel de tendinta. Cu toate ca pe termen lung leul va continua sa se aprecieze in mod real, "pentru moment "aprecierea nominala a leului este o aberatie de proportii, chiar periculoasa", spune Isarescu.

Tocmai de aceea, pentru a incetini tendinta de apreciere excesiva a leului, BNR isi face simtita prezenta pe piata valutara in mod curent in ultima perioada, cumparand masiv valuta, dupa cum spun dealerii.

In acest fel s-a creat acest "prag psihologic", de 3,5, de care piata trage intr-o parte, iar banca centrala in directia opusa.

"Dar interventiile bancii centrale nu pot schimba tendinta de apreciere a leului; pot doar sa o incetineasca", spune Sergiu Puianu. Motiv pentru care, adauga el, leul va continua sa se aprecieze si in continuare, chiar daca mai lent decat pana acum. Astfel ca, pentru finalul anului, reprezentantul HVB crede ca moneda unica va fi "cotata la 3,38-3,4 lei noi".

Pe de alta parte, spune el, banca centrala va continua si pe viitor sa intervina pe piata valutara, "pentru a mentine cursul la un anumit nivel sau pentru a-i mari impredictibilitatea". Dar cat de impredictibil mai este un curs de schimb asupra caruia banca centrala isi pune aproape zilnic amprenta?

"Impredictibilitatea cursului este data mai ales de interventiile Bancii Nationale", explica analistul sef de la ABN AMRO, Radu Craciun. De exemplu, in timpul verii, tendinta predictibila a cursului euro-leu era de coborare, dar prezenta BNR in piata a impiedicat o coborare rapida. Interventiile BNR au schimbat atunci socotelile jucatorilor ce mizau pe intarirea leului, ducand in final chiar la o inversare de trend. Astfel ca euro a fost cel care s-a apreciat, ajungand pana aproape de 3.6 lei noi.

"In mod paradoxal, insa, tot interventiile BNR pot face cursul foarte predictibil", spune Radu Craciun, "ridicand mingea la fileu fondurilor speculative". Dupa ce BNR a dus in august cursul pana aproape de 3.6, era clar, spune Craciun, ca leul nu se mai poate deprecia prea mult. Ba din contra, jucatorii din piata asteptau din nou mai degraba o intarire a leului in raport cu euro, decat o scadere a lui. Ceea ce a "dus la intrari masive de fonduri speculative in Romania". Iar aprecierea ulterioara a leului pana la 3,5 pentru un euro, a confirmat anticipatiile de profit ale speculatorilor, spune Craciun.

Din acest motiv "interventii de tipul celor din ianuarie, februarie sau august sunt contraproductive". Pe de o parte, ele atrag de fapt investitiile speculative iar pe de alta parte, implica costuri semnificative pentru Banca Nationala.

Ce se va intampla insa in urmatoarele luni? Pe un orizont de trei patru luni, spun Craciun, " ne putem astepta ca deficitul extern sa duca la o presiune crescuta in directia deprecierii leului".

Deprecierea leului ar echivala cu o "gura de aer proaspat" pentru exportatori, care si-au vazut incasarile scazand dramatic in urma aprecerii monedei nationale.

O revigorare a exporturilor ar conduce, pe de alta parte, si la reducerea deficitului de cont curent, ajuns la finele lunii iunie la un nivel record: 2,705 miliarde de euro. Nivel cu peste 60% mai mare decat cel consemnat la finele primului semestru al anului 2004.

Pe termen lung, insa, asteptarile investitorilor financiari sunt de apreciere a leului, si nicidecum de scadere, spune analistul sef de la ABN. Motiv pentru care, orice crestere a cursului "in apropierea nivelului de 3,6" ar putea fi privita ca o noua oportunitate de a intra pe piata pentru fondurile speculative.

Vanzarile "oportuniste" de euro ar avea in aceste conditii rolul unui "capac" pentru deprecierea leului, inversand din nou trendul catre o apreciere a leului.

Oricum ar fi insa,"volatilitatea acestor intrari ramane un pericol pentru stabilitatea pietei valutare", crede Craciun.

"Volatilitatea crescuta a cursului de schimb este de natura sa atraga in tara noi fonduri speculative", este de parere si reprezentantul Volksbank, Ciprian Muntean. Din cazua acestor noi fonduri ce vor intra in tara, spune el, miscarile cursului vor deveni si mai ample, si mai greu de contracarat de catre BNR. 

"Este posibil ca in perioada urmatoare cursul de schimb euro-leu sa cunoasca fluctuatii destul de insemnate". Dealerul de la Volksbank vorbeste despre caderi datorate intrarilor de valuta, urmate de interventii in piata ale bancii centrale. Cat va costa, in aceste conditii, un euro la sfarsitul anului? Ciprian Muntean in vede "undeva in intervalul 3,3 - 3,7 lei noi".

Tot despre fluctuatii puternice vorbeste si Gabriel Tinta, directorul departamentului de trezorerie al Unicredit. Intr-un interval ceva mai restrans,"cu o probabilitate destul de mare" situat intre 3.45 si 3.60 lei noi pentru un euro.

"Banca centrala ar putea insa sa mai stimuleze cresterea cursului", adauga el, "dat fiind ca rata inflatiei din august a fost de 0,1% - adica cea mai mica de dupa 1989". Astfel ca, spune el, la sfarsitul anului un euro ar putea costa 3,45-3,50 lei noi, in timp ce dolarul s-ar situa in jur de 2,82-2,86. Asupra cursului preseaza insa, alaturi de nivelul inflatiei, si evolutiile sezoniere determinate de cresterea importurilor tn lunile de toamna, intrarile de capital speculativ - fie spre piata monetara si valutara, fie spre piata de capital. Tot la aprecierea leului ar mai putea sa contribuie si noile norme de creitare pregatite de banca centrala pentru imprumuturile in valuta.

Astfel, pentru a putea continua sa acorde credite in valuta, anumite banci vor fi silite sa-si majoreze capitalul, "ceea ce ar putea duce temporar la o apreciere a leului".

Pe de alta parte, "se pot produce si iesiri de capitaluri", spune Tinta, ceea ce ar conduce la o depreciere pe termen scurt.

Cursul este insa impredictibil cu adevarat, spune Tinta, iar pe termen scurt impredictibilitatea sa este stimulata de interventiile bancii centrale, pentru a descuraja actiunile speculative. Cu toate acestea, exista si niste "praguri" pe termen mediu, aparute din cauza interventiilor mari facute de banca centrala in trecut "pentru a asigura o oarecare predictibilitate afacerilor".

In masura in care BNR regleaza anumite "perceptii gresite" ale pietei, interventiile sunt de dorit, spune Tinta. Dar si el subliniaza ca "interventiile trebuie privite ca un factor de reglare a vitezei cu care se misca cursul". Trendul general ramane, cu sau fara interventiile bancii centrale de apreciere. Dar oare si-a spus Isarescu ultimul cuvant ?