În deschiderea reuniunii, Diana Buzoianu a subliniat importanţa Strategiei europene pentru apă ca instrument esenţial al adaptării la schimbările climatice şi al protejării unei resurse critice pentru viaţă şi economie: „Adaptarea la noile realităţi climatice trebuie să pornească de la apă — resursa fără de care nu există viaţă, economie sau securitate alimentară. Utilizarea apei trebuie să devină responsabilă, echitabilă şi sustenabilă. Pentru ca aceasta să fie realitatea, susţinem finanţarea proiectelor privind infrastructura de apă inclusiv prin fonduri europene. În ultimele luni am muncit la Ministerul Mediului pentru a salva proiecte de apă şi canalizare în valoare de miliarde, care să fie susţinute prin AFM - continuăm efortul de a identifica resurse în acest sens şi la nivel european. România sprijină o abordare integrată, care leagă strategia de Planul european de adaptare la schimbările climatice şi de Politica Agricolă Comună”.

În ceea ce priveşte pregătirea poziţiei Uniunii Europene pentru Conferinţa Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (COP30), care va avea loc în luna noiembrie la Belém, Brazilia, Diana Buzoianu a pledat pentru un angajament global reînnoit, prin contribuţii şi măsuri concrete de implementare.

„Tranziţia verde costă, dar costă infinit mai mult să nu o facem. România sprijină o abordare echilibrată, care combină fondurile publice cu investiţiile private, încurajează inovaţia şi lărgeşte baza globală de contribuitori. Este singura cale realistă de a menţine încrederea oamenilor şi competitivitatea economiei europene. În final, COP30 nu trebuie să fie doar o nouă rundă de discursuri. Trebuie să fie momentul în care trecem de la angajamente la implementare, de la vorbe la rezultate”, a spus Buzoiuanu.

Totodată, în cadrul dezbaterii dedicate Pactului European pentru Oceane, România a susţinut includerea regiunii Mării Negre ca prioritate strategică a Uniunii. „Pactul aduce o viziune de ansamblu asupra modului în care putem transforma economia albastră într-un motor de inovare şi sustenabilitate. Pentru România, asta înseamnă investiţii în porturi verzi, infrastructură inteligentă, cercetare marină şi locuri de muncă moderne pentru comunităţile de coastă. Marea Neagră poate şi trebuie să devină o zonă de oportunitate, nu doar o frontieră a Europei. Mai mult, Pactul European pentru Oceane trebuie să fie mai mult decât un document – trebuie să fie un angajament colectiv pentru regenerare şi cooperare”, a precizat ministra.

Pentru atingerea stării ecologice bune, România consideră esenţiale: metodologii ştiinţifice robuste, care să permită evaluarea corectă a stării ecosistemelor marine, sisteme integrate de monitorizare, care combină observaţiile tradiţionale cu tehnologiile moderne, inclusiv date satelitare, investiţii consistente în cercetare, protecţia mediului marin, precum şi cooperare regională şi internaţională.