Pe de o parte, presedintele si-a tinut discursul dupa o perioada intesata de campanii de presa care au parut in permanenta ca isi replica una alteia, daca nu chiar ca sunt lansate anume ca sa se neutralizeze una pe cealalta: matusa Tamara a lui Adrian Nastase si averea lui Dan Ioan Popescu, afacerile vicepremierului Copos cu Loteria Romana, intalnirea (sau intalnirile) Tariceanu-Macovei-Patriciu, ascultarea telefoanelor lui Dinu Patriciu, initiativa ministrului sanatatii privind taxa pe viciu, alocarea directa de catre ministrul economiei a unui contract de un miliard de euro pentru o firma elvetiana.

Or, presedintele a ales sa nu se pronunte decat de doua ori in toata perioada: dupa convocarea la Parchet a vicepremierului George Copos, atunci cand a condamnat transformarea in show mediatic a anchetarii unor demnitari, si acum, imediat dupa ce a iesit la iveala falsitatea acuzatiilor ca Monica Macovei ar fi incercat sa influenteze justitia in cazul Patriciu. Pe valul acestui deznodamant, care a inchis gura pentru multa vreme de-acum inainte oricarui ziar care ar mai dori s-o critice pe Monica Macovei si reformele initiate de ea, vorbele lui Traian Basescu despre grupurile mafiote care folosesc presa ca sa-si impuna interesele in Guvern capata o greutate noua.

Prezent la sedinta de bilant a MAI, presedintele a cerut de data aceasta ca deciziile emise de Guvern in ultimii zece ani sa fie analizate "cu curaj", astfel incat sa iasa la lumina cazurile cand un anumit act normativ a fost dat anume spre a avantaja un grup de interese (ulterior, Basescu avea sa ofere si cateva indicii: in industria petrolului, a tutunului sau in cazurile cand s-au dat scutiri de vama pentru anumite produse). Extinderea la zece ani a perioadei presupuse de actiune a "grupurilor" denota intentia presedintelui de a depasi sfera sugestiei ca tinta atacurilor lui ar fi exclusiv guvernul Tariceanu si scoate din cauza factorul politic, atata vreme cat in ultimul deceniu s-au succedat guvernanti de toate culorile.

In acelasi timp insa, aceasta complica spectrul reactiilor din partea "grupurilor de interese", atata vreme cat respectivele grupuri nu se lupta doar cu Cotrocenii sau cu ministrul justitiei, dar si intre ele, oferind un spectacol extrem de indigest. Imediat dupa discursul prezidential, din directii total diferite au venit cateva astfel de reactii.

Intai au fost acuzatiile liderului PC, Dan Voiculescu, ca vicepremierul Copos ar fi fost santajat de grupul Vantu-Luca-Sorin Rosca Stanescu sa aprobe in Guvern cedarea catre acest grup a pachetului de 8% din actiunile Petrom. A urmat acuzatia lui Valerian Stan, fost sef al Corpului de Control din guvernul Ciorbea, care a declarat ca Traian Basescu ar fi luat in 1994 un credit preferential de la Banca Agricola. De fapt, avea sa replice presedintele, creditul fusese luat de fratele sau si apoi restituit. "Musuroiul e atat de starnit...", a fost concluzia lui Basescu.

Pozitia presedintelui a fost sustinuta pe parcursul saptamanii trecute de publicarea raportului SRI pe 2004, unde "interferenta unor interese personale sau de grup in derularea actului administrativ" si "consolidarea unor grupuri de interese cu conexiuni in mediile de decizie" sunt clar incriminate. Iar Basescu nu s-a ferit sa faca aluzie la comunicarea cu serviciile secrete ("Adesea am stiut si cand ofiteri sau magistrati urmeaza sa devina tinta a unor companii").

In fine, un alt gen de sustinere vine si din partea interlocutorilor europeni: presedintele si-a tinut discursul de saptamana trecuta in prezenta lui Jonathan Scheele, seful Delegatiei CE la Bucuresti, iar saptamanalul The Economist a scris ca Bucurestiul a inceput sa vaneze "pestii cei mari" ceruti de Bruxelles ca proba ca autoritatile romane combat coruptia.